Sari la conținut
News Alert

Ion Iliescu scapă de sechestru pe avere. Cine va plăti despăgubirile în dosarul Mineriada?

ACTUALIZARE. Averea fostului preşedinte Ion iliescu NU va fi pusă sub sechestru aşa cum a cerut Asociația. Şi nici a celorlalţi inculpaţi din Dosarul Mineriadei. Cel puţin pentru moment. Asta a decis joi instanța supremă. În plus, avocatul lui Ion Iliescu a cerut şi retrimiterea dosarului la procurori. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a respins definitiv, joi, cererea Asociaţiei 21 Decembrie 1918 de instituire a sechestrului pe averile persoanelor judecate în dosarul "Mineriada din 13-15 iunie 1990", în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

Judecata în dosarul Mineriadei din iunie 1990 va continua la finalul lunii iunie 2018, când instanța supremă va analiza, timp de trei zile la rând, toate cererile și excepțiile inculpaților din acest dosar. Unele dintre ele vizează refacerea anchetei de către procurorii militari de la Parchetul General. O astfel de solicitare a fost depusă chiar de apărătorul lui Ion Iliescu.

Fostul președinte Ion Iliescu află joi dacă i se va pune sechestru pe avere în dosarul Mineriadei. Solicitarea a fost făcută de victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Asociația Victimelor Mineriadei a cerut această măsură pentru toţi inculpaţii din dosar, printre care se numără şi fostul premier Petre Roman și fostul lider al minerilor Miron Cosma. Instanţa urmează să decidă dacă acceptă solicitarea.

Adrian Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, spune însă că partea care a solicitat această măsură nu are nicio calitate în dosarul respectiv. Anterior, o cerere de introducere a acesteia ca si parte a fost respinsă, a spus Adrian Georgescu.

Întrebat cine va plăti despăgubirile, care se ridică la sute de milioane de lei, avocatul a explicat că este o situație ipotetică, dar probabil că va exista o solicitare de introducere a statului ca persoană responsabilă civilmente. 

„Deci să plătească statul”, l-au întrebat ziariștii pe avocat. „Nu spun eu asta, ci legea. Au fost și cereri din partea părților de introducere a diverselor instiuții în aceeași calitate de parte responsabilă civilmente. Ce spune rechizittoriul e că s-a solicitat și e introdus în cauză Guvernul, ca reprezentat al statului. Nu discut această chestiune, vă spun formal care e situația cadrului procesual”, a explicat Adrian Georgescu.

Dosarul Mineriadei

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare, reamintește Agerpres.

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a 4 persoane, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Conform hotărârii luate de preşedintele CPUN, prim-ministrul, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de persoane din conducerea FSN, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, coordonaţi de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forţele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi SRI.

Procurorii mai arată că forţele de ordine au făcut uz de armă cu muniţie de război, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane iar alte 3 fiind rănite, de asemenea, prin împuşcare.

Represiunea autorităţilor a continuat în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfăşurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţia din decembrie 1989 şi care se aflau în opoziţie. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureştiului şi alte persoane având legătură cu manifestaţiile din Piaţa Universităţii, imaginile cu actele de violenţă comise de mineri pe străzile oraşului fiind mediatizate în întreaga lume.

Ion Iliescu este acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti. 

Pe aceeași temă