Dosarul Transferurilor, marele final. Cei opt grei ai fotbalului primesc marţi sentinţa definitivă

După un proces care a durat mai bine de cinci ani, Dosarul Transferurilor intră în marea finală. Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să anunţe în sfârşit decizia definitivă în acest dosar, care a zguduit din temelii lumea fotbalului românesc. Cei opt grei ai sportului rege au fost, pe rând, achitaţi, condamnaţi la ani grei de închisoare, apoi condamnările au fost anulate şi procesul rejudecat. Între timp, legea penală s-a schimbat, aşa că decizia de marţi va fi pusă în executare imediat, fără să mai existe un al treilea proces, la Curtea Supremă. Noul Cod a adus însă şi avantaje pentru acuzaţi. O parte dintre acuzaţii nu mai pot fi pedepsite, în special cele mai aspru sancţionate, întrucât acestea s-au prescris.

Decizia este anunţată exact cu o zi înainte de alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal. Unul dintre personajele implicate în dosar, Gică Popescu, este unul dintre candidaţi. Luni, un alt acuzat, Jean Pădureanu, a fost internat la spital cu probleme cardiovasculare severe, el suferind şi de diabet.

Istoricul Dosarului Transferurilor

Prima înfăţişare în Dosarul Transferurilor a avut loc în februarie 2009, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis în judecată opt oameni de fotbal din România, acuzaţi că au prejudiciat bugetul de stat cu 1,5 milioane de dolari, dar şi patru cluburi din Liga I, cu 10 milioane de dolari.

Dosarul Transferurilor a adunat aproape 20.000 de pagini şi peste 100 de persoane au fost audiate. Procurorii DNA au investigat aproape 800 de transferuri de fotbalişti şi au ajuns la concluzia că reţeta după care cei opt ar fi obţinut ilegal peste 10 milioane de dolari era una simplă: preţurile înregistrate în contabilitatea cluburilor au fost de fiecare dată mai mici decât sumele reale plătite de cluburile străine.

La trei ani de la startul procesului, Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe cei opt inculpaţi: Gheorghe Copos, Jean Pădureanu, Mihai Stoica, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Gheorghe Popescu şi Gheorghe Neţoiu. Procurorii au făcut recurs şi Curtea de Apel a luat o decizie total diferită în noiembrie 2012: inculpaţii au primit pedepse cu închisoarea între trei şi opt ani. Atât avocaţii celor opt incriminaţi, cât şi procurorii au atacat hotărârea, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii au anulat condamnările şi au decis că judecătorii de la Curtea de Apel sunt obligaţi să reia judecarea procesului. Între timp, a intrat în vigoare şi noul Cod Penal, care prevede pedepse de patru ori mai mici pentru acuzaţiile de înşelăciune. Nu sunt însă singurele formulate de procurori, care acuză fapte de evaziune fiscală, fals şi spălare de bani în ceea ce îi priveşte pe cei opt.

Câţi dintre acuzaţi ar fi dispuşi să muncească în folosul comunităţii pentru a scăpa de pedeapsă

Au trecut trei săptămâni de la ultimul termen de judecată, atunci când procurorii au cerut Curţii să revină la pedepsele stabilite iniţial în acest caz, care ajungeau chiar şi la opt ani de închisoare. În schimb, apărarea a cerut achitarea pe linie, iar judecătorii au aplicat noile prevederi legale şi au întrebat câţi dintre acuzaţi ar fi dispuşi să muncească în folosul comunităţii pentru a scăpa de pedeapsă.

La ultimul termen de judecată, preşedintele completului de judecată i-a întrebat pe toţi cei opt inculpaţi dacă vor să muncească în folosul comunităţii, în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi.

Dialog între preşedintele completului de judecată şi Ioan Becali, dispus să măture străzile:

Preşedintele completului: Aţi fi dispus să prestaţi o muncă în folosul comunităţii, stabilită de instanţă, dar fără remuneraţie? De exemplu, să măturaţi străzile.

Ioan Becali: Onorată instanţă, eu am mai prestat muncă în folosul comunităţii şi tot fără bani. Eu, împreună cu 200 de deţinuţi, am curăţat Calea Floreasca. Aş putea sa o fac şi acum.

Preşedintele completului: Şi aţi fi putut să vă îndreptaţi şi spre Rahova, dacă tot v-aţi apucat.

Doar Jean Pădureanu a spus că nu ar putea să muncească în folosul comunităţii pentru că este grav bolnav. Gheorghe Neţoiu, în prezent deputat, s-a gândit deja la un domeniu: ar munci în agricultură.

Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, pedeapsa maximă pe care o puteau primi inculpaţii pentru inselăciune scade de la 20 la 15 ani. Scade şi termenul de prescripţie a faptelor, ceea ce presupune că unii dintre acuzaţi nu ar mai răspunde penal. Este cazul lui Mihai Stoica, pentru care DNA a cerut să se constate că s-au prescris toate cele cinci fapte pe care le-ar fi comis. Decizia finală aparţine tot instanţei.

„Pe mine, cel puţin, nu mă interesează prescripţia”, a afirmat în schimb fostul finanţator al echipei Rapid, Gheorghe Copos.

Tot în concordanţă cu noile prevederi legale, preşedintele completului de judecată s-a arătat interesat de stadiul celorlalte dosare pe care Gheorghe Copos le mai are, pe rolul altei instanţe:

Dialog între preşedintele completului de judecată şi George Copos:

Preşedintele completului: Dar cu celelalte dosare, de la Tribunal, ce s-a mai întâmplat?

Gheorghe Copos: La unul suntem în faza expertizei.

Preşedintele completului: Era unul tot în apel, nu? Cât aţi luat acolo, patru ani?

Gheorghe Copos: Da.

Preşedintele completului: Şi parcă mai aveaţi un dosărel, de corupţie era, nu?

Gheorghe Copos: Da, „Loteria 2”. Au venit în cascadă, onorată instanţă.

Curtea de Apel nu mai poate amâna pronunţarea sentinţei definitive.