Instanţa supremă a menţinut astăzi o sentinţă de condamnare la moarte din 1974

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

ACTUALIZARE 15.29.Instanţa a menţinut definitiv decizia de condamnare din timpul regimului comunist.  

Judecătorii au respins solicitarea sa de anulare a condamnării din motive de procedură. Concret, magistraţii au constatat că Răuţă nu a adus probe noi faţă de cele avute în vedere când s-a decis condamnarea sa.

Constantin Răuţă a utilizat toate căile extraordinare de atac prevăzute de lege şi nu mai are nici altă cale de a anula respectiva hotărâre.  

În 1973, Constantin Răuţă a fost trimis în misiune în Statele Unite, să pregătească vizita pe care Ceauşescu urma să o facă la invitaţia preşedintelui Richard Nixon. Avea pe mână o valiză doldora de secrete de stat şi era hotărât să nu se mai întoarcă.  

Regimul comunist i-a pecetluit soarta şi o instanţă de judecată l-a condamnat la moarte pentru acuzaţia de trădare prin transmitere de secrete de stat.

Abia în 2010, Tribunalul Militar i-a anulat mandatul de executare a pedepsei, însă Constantin Răuţă a vrut dreptate până la capăt.

A ajuns la a treia încercare în faţa justiţiei din România şi a vrut să arate că a fost condamnat pe nedrept şi să fie reabilitat.

„Mie mi-e milă de oamenii care trebuie să traiască aici, sub această justiţie. Nici un stat nu s-a putut dezvolta dacă n-a avut o bază în justiţie”, spune Răuţă.

Constantin Răuţă a făcut carieră în statele unite ale Americii şi 24 de ani a lucrat la centrul de cercetări al NASA. Tot el a contribuit la proiectul scutului antirachetă de la Deveselu.

A fost, însă, urmărit de securitate până la revoluţie.

Constantin Răuţă mai povesteşte că SIE a încercat să îl racoleze, dar a refuzat.Acum are o relaţie apropiată cu fostul general Ioan Mihai Pacepa, fugit şi el în America. Lui Pacepa i-a fost anulată condamnarea la moarte în 1999 şi a fost reabilitat de curând de statul român, în timp ce Constantin Răuţă încă bate instanţele ca să îşi spele numele.

Va lupta până la CEDO dacă în România nu va avea şansa să îşi arate nevinovăţia, mai spune ultimul român pe numele căruia există o condamnare la moarte.