Video Horațiu Potra rămâne în arest. Fiul și nepotul mercenarului, plasați în arest la domiciliu
Instanţa supremă a decis, luni, că mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest, iar fiul şi nepotul său vor fi plasaţi în arest la domiciliu. Cei trei au fost aduşi în ţară din Dubai în 20 noiembrie 2025.
ACTULIZARE 15.49 Înalta Curte de Casaţie şi justiţie a respins, luni, contestaţia lui Horaţiu Potra la măsura arestării preventive luate împotriva sa de Curtea de Apel Bucureşti, aşa încât acesta rămâne în arest, scrie News.ro.
În schimb, instanţa supremă a admis contestaţiile fiului şi nepotului lui Potra, dispunând plasarea acestora în arest la domiciliu, cu respectarea anumitor condiţii.
Știrea inițială
La ora 10:00 ar trebui să înceapă ședința de judecată.
Hotărârea privind menţinerea arestării preventive a celor trei luată de Curtea de Apel Bucureşti, pe 9 ianuarie, a fost contestată de aceştia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (ICCJ).
În 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra a fost arestat preventiv pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive, scrie News.ro. Aceeaşi măsură a fost luată şi în cazul fiului şi nepotului său, Dorian şi Alexandru Potra.
Arest preventiv menţinut de Curtea de Apel Bucureşti
Pe 9 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut măsura arestării preventive în cazul lui Horaţiu Potra, a fiului şi a nepotului său, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. Potrivit aceleiaşi surse, măsura arestării preventive luată faţă de Horaţiu, Dorian şi Alexandru- Cosmin Potra este menţinută „până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile”.
Cei trei au contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, care va fi dezbătută de instanţa supremă în cursul zilei de luni, 19 ianuarie.
Aducerea în ţară a lui Horaţiu Potra
Horaţiu Potra, prins în Dubai în luna septembrie, a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Planuri de acţiuni violente
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Rolul lui Călin Georgescu
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
Intervenţia poliţiei şi armele găsite
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Editor : Ana Petrescu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
