Legile Justiției. Modificările la Legea CSM, la un pas de promulgare

Curtea Constituţională a României a respins, marţi, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra modificărilor aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba de a șaptea sesizare de neconstituționalitate depusă pe tema modificărilor aduse de majoritatea PSD-ALDE în Parlament. După verdictul de marți, după ce motivarea deciziei va apărea în Monitorul Oficial, este de așteptat ca președintele Klaus Iohannis să promulge modificările la Legea 317/2004, fiind epuizate toate căile de atac.

Legea de modificare și completare a Legii nr. 317/2004, definitivată în Comisia Iordache și susținută de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, a fost adoptată de Parlament pe 21 decembrie 2017.

Au fost imediat depuse trei sesizări de neconstituționalitate, din parte Înaltei Curți de Casație și Justiție, a parlamentarilor PNL și a parlamentarilor USR, PMP și ai PNL. Cum CCR a admis sesizările, legea s-a întors în Parlament, asemenea celorlalte două acte din pachetul numit legile Justiției. Readoptată de Parlament pe 26 martie 2018, legea a fost, iar, atacată la Curtea Constituțională de parlamentari PNL și USR.

Pe 4 mai 2018, CCR respinge sesizările, iar actul pleacă la promulgare. Zece zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis depune propria sesizare la CCR, care avea să fie respinsă de Curte pe 13 iunie.

Pe 25 iunie 2018, președintele Klaus Iohannis solicită reexaminarea legii. Două zile mai târziu, Parlamentul susține că a îndeplinit procedura reexaminării și retrimite actul la promulgare. Pe 9 iulie 2018, șeful statului depune a doua sesizare la CCR, cea respinsă marți de judecătorii constituționali.

Printre modificările aduse de Parlament și rămase în picioare după deciziile CCR și după reexaminare:

- Membrii CSM vor avea o vechime de cel puțin șapte ani în funcția de judecător sau procuror definitiv și trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani.

- La depunerea candidaturii pentru funcția de membru al CSM, magistrații vor trebui să depună și o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu sunt și nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

- Consiliul Suprem de Apărare a Țării este obligat să verifice dacă sunt reale informațiile declarate de magistrați, cu privire la calitate de ofițer acoperit, colaborator sau informator al serviciilor de informații.

- Lista cu magistrații aleși ca membri ai CSM trebuie validată de plenul Senatului, în prezența majorității membrilor, iar din lege a dispărut explicitarea situației în care Camera Superioară poate refuza validarea („Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și numai dacă această încălcare a legii are drept consecință influențarea rezultatului alegerilor. Dispozițiile art. 17 alin. (5) se aplică în mod corespunzător”).

- Membrii CSM vor putea fi, pe toată durata mandatului, interpelați de un număr minim de 30 de judecători sau procurori sau de către asociațiile profesionale cu privire la activitatea pe care o desfășoară.

- În ceea ce privește funcționarea Inspecției Judiciare, legea actuală prevede o limită maximă de 70 de posturi. Limita dispare din noua formă a legii. Numărul de posturi va fi stabilit prin hotărâre de Guvern, la propunerea inspectorului-șef, fără să mai fie nevoie de un aviz din partea CSM.

- Adjunctul șefului Inspecției Judiciare nu va mai fi stabilit în urma unui concurs, ci va fi direct desemnat de acesta.

De menționat că, în forma inițială a legii, cea adoptată de Comisia Iordache, erau mult mai multe modificări considerate ca fiind nocive pentru funcționarea sistemului de Justiție (exemple AICI, AICI și AICI).