OUG privind justiţia, contestată la CCR. Decizia, luată într-un dosar de corupţie de la Curtea de Apel Bucureşti

Curtea de Apel Bucureşti a decis sesizarea CCR în cazul ordonanţei de urgenţă promovate de Tudorel Toader, prin care au fost aduse modificări legilor justiţiei.  Astfel, un complet de judecători de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate a două articole din ordonanţa de urgenţă 92/2018 pe legile justiţiei, care se referă la procurorii de la Parchetul General, DNA şi DIICOT.

Decizia de sesizare a Curţii Constituţionale a fost luată într-un dosar în care Marian Zlotea, fost şef al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupţie, alături de 15 inculpaţi, majoritatea directori şi inspectori sanitar-veterinari.

Sesizarea a fost propusă chiar de preşedintele completului, Ruxandra Grecu, care judecă un dosar de corupţie care îl vizează pe fostul europarlamentar Marian Zlotea dar şi de mai multi inspectori de la Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului.

Se face referire la deja celebrul articol 7, care vizează condiţiile în care un procuror poate activa în DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Magistraţii vor să afle dacă ordonanţa este sau nu constituţională şi reclamă articolul 7 ce vorbeşte despre activitatea procurorilor şi despre condiţiile in care aceştia rămân pe funcţii.

"În baza art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992 sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.VII şi art.II, pct.2 (referitor la art.87 alin.2 din Legea nr.304/2004) din OUG 92/2018 prin raportare la dispoziţiile art.15 alin.2, art.16 alin.1, art.131 alin.1, art.132 alin.1 din Constituţia României.

În baza art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.VI din OUG 92/2018. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare în privinţa dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale. Definitivă în privinţa restului dispoziţiilor", se arată în decizia instanţei.

Ce prevăd articolele criticate 

Art.VII din ordonanţă prevede: "Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Art.II, pct.2) stipulează: "Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop".

Articolul VI din OUG 92/2018, pentru care instanţa nu a fost de acord să sesizeze Curtea Constituţională, se referă la modul de compunere a completelor de trei judecători, în faza judecării apelurilor în procesele penale.