Tot mai mulți deținuți din România desfășoară activități lucrative, potrivit datelor oficiale publicate luni, 24 noiembrie, de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). În luna octombrie, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, în cadrul unor activități organizate în interiorul sau exteriorul penitenciarelor. În 2025, valoarea serviciilor prestate a ajuns la 110,3 milioane de lei, în creștere cu 30,5% față de anul anterior, când s-au înregistrat 84,5 milioane de lei.
Administrația Națională a Penitenciarelor a transmis că interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere.
În perioada septembrie-noiembrie 2025, au fost organizate 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, ai prefecturilor și ai autorităților locale.
Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă pentru mediul privat.
Autoritățile sunt de părere că aceste parteneriate contribuie atât la reintegrarea socială a deținuților, cât și la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
Cum pot munci deținuții
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013.
Conform legii, penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate.
Munca poate fi desfășurată în mai multe forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie, pentru activități gospodărești necesare unităților de detenție, în caz de calamități, în regim de voluntariat sau în alte situații prevăzute de lege.
Nu toți deținuții pot participa la activități lucrative.
Legea impune condiții clare: persoanele condamnate trebuie să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetate, urmărite penal sau judecate pentru alte infracțiuni.
Selecția este făcută de administrațiile penitenciarelor, în funcție de comportamentul deținuților și de gradul de risc pe care îl prezintă.
Cum sunt împărțiți banii câștigați
Veniturile obținute din munca prestată nu ajung integral la deținuți.
Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și împărțite conform legii: numai 40% din venit revine persoanei condamnate.
Din această sumă, deținutul poate folosi 90% pe durata detenției, iar 10% se consemnează pe numele său la Trezoreria Statului, urmând să fie încasată la momentul punerii în libertate.
60% din venit revine administrației penitenciarului, ca venituri proprii, care sunt contabilizate și utilizate conform legislației privind finanțele publice.
Vezi comunicatul de presă al ANP aici.
Editor : A.D.
