Suspiciuni de plagiat asupra uneia din cărțile care l-au scos mai repede din închisoare pe George Copos
„Am citit mari filosofi. Veți găsi în lucrările mele teme care n-au fost abordate niciodată de specialişti în domeniu. Este important să ştii ce ai de făcut în ziua aceea, în noaptea aceea. Eu am dormit patru ore pe noapte”, aşa explica George Copos, când a ieşit din închisoare, cum de a reuşit să scrie atâtea cărţi.
Nu mai puţin de cinci „volume ştiințifice”: două istorice şi trei despre industria hotelieră. Între acestea, şi cartea care abordează alianţele maritale ale domnilor români din Evul Mediu.
Coincidenţă sau nu, acelaşi subiect l-a pasionat şi pe istoricul Cătălin Parfene, în urmă cu zece ani. Pe acest subiect şi-a susţinut atunci teza de masterat la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.
„Această carte a domnului Copos nu poate fi găsită nici în librării, nici la Editura Niculescu, editura care a publicat-o. Fără să acuz pe nimeni, semnalez niște coincidențe”, afirmă Cătălin Parfene.
Istoricul a comparat teza sa cu lucrarea omului de afaceri şi a găsit mai multe asemănări: aceeaşi cronologie şi aceeaşi înşiruire de idei. Mai mult, prefaţa publicaţiei este semnată de acelaşi profesor de istorie care i-a coordonat lucrarea de master.
„Plagiatul mai sofisticat este plagiatul prin care se însuşește o temă, o idee, care este reprodusă în cuvintele proprii ale plagiatorului, dar care în esență exprimă acelaşi lucru, aceeaşi idee pe care anterior a promovat-o, a lansat-o în mod public un alt autor. Şi asta este o formă de plagiat”, explică Florin Plopeanu, fost procuror specializat în drepturi de proprietate intelectuală.
„Documente de arhivă, care pentru Evul Mediu sunt publicate în DIR-uri sau în DRH-uri, niște culegeri de documente, presupune căutarea de articole și cărți care fie doar și poate tangențial ating acest subiect”, mai spune Cătălin Parfene.
„Să cauţi coaliţii matrimoniale la nivel de secol XVI-XVII, trebuie să cauţi în anumite biblioteci specializate şi în anumite lucrări, ori când eşti în executarea unei pedepse nu cred că ai acces la asemenea cărţi”, mai spune Florin Plopeanu.
George Copos a reuşit să-şi reducă 150 de zile din pedeapsă pentru că a lucrat la atelierul de tâmplărie şi a scris cinci cărţi.
„Tot tirajul este cumpărat de el, n-a ajuns în librării, cum n-a ajuns nici cartea lui George Becali în librării, cum n-au ajuns multe”, spune o vânzătoare filmată cu camera ascunsă.
Cartea a fost publicată de editura Niculescu, patronată de Cristian Niculescu, secretar de stat în Ministerul de Externe în Guvernul Năstase. Contactați telefonic de reporterii Digi24, reprezentanţii editurii nu au vrut să facă niciun comentariu.
„Da! N-am nimic de declarat, mă scuzaţi! N-am nimic!”, declară Cristian Niculescu.
Potrivit legii „în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții brevetate, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică”.
Până în 2011, acest statut era stabilit de o comisie specială, la nivel academic. Ulterior încadrarea a putut fi făcută de un conferenţiar sau profesor asociat la o universitate acreditată, fie ea și particulară. Mai mult, editura care publică lucrarea trebuie să fie recunoscută de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior. În cazul de faţă, Editura Niculescu este partener și distribuitor al editurii universitare Oxford din Marea Britanie.
Toate aceste reguli au fost stabilite prin ordin de director, la sfârşitul anului 2011, de Ioan Băla, fostul şef al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Numele său apare într-un scandal legat de favorizarea mai multor cunoştințe la angajarea în sistemul penitenciar. Până la ora difuzării acestui material, fostul director nu a putut fi contactat.
De la schimbarea regulamentului Administrației Naționale a Penitenciarelor au fost elaborate 97 lucrări științifice de către persoane lipsite de libertate. Printre acestea se numără George Becali, Dinel Staicu, Mihai Stoica şi Antonie Solomon.
Cărțile scrise de George Copos în închisoare
- Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI
- Tăşnadul medieval
- Franciză vs management în industria hotelieră
- Turismul - vector de interculturalitate
- Turismul european durabil şi provocările lui
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
