Premierul Marcel Ciolacu anunţă pregătirea reuniunii comune a guvernelor român şi israelian, care va avea loc la Bucureşti, la care l-a invitat pe premierul Benjamin Netanyahu. Premierul israelian ar putea fi însă arestat dacă ajunge în România. Anul trecut Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant.
Premierul Marcel Ciolacu a transmis duminică pe platforma X că l-a invitat l-am invitat pe premierul israelian să participe la reuniunea comună a guvernelor României și Israelului de la București.
„Vom continua eforturile noastre comune de promovare a păcii şi securităţii şi de implementare a diferitelor proiecte economice şi de securitate pe care le-am convenit cu premierul Netanyahu. De asemenea, vom lucra la pregătirea reuniunii comune a guvernelor noastre care va avea loc la Bucureşti, la care l-am invitat pe premierul israelian să participe”, a transmis Ciolacu pe X.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Premierul israelian ar putea fi însă arestat dacă ajunge în România. Anul trecut Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război în Gaza.
CPI a declarat că există „motive rezonabile să se creadă” că cei doi lideri au fost implicați în acțiuni care constituie crime de război sub jurisdicția sa. Curtea a declarat că presupusele infracțiuni includ utilizarea foametei ca metodă de război, crima, persecuția și actele inumane care vizează populația civilă din Gaza. Israelul, care nu este membru al CPI, a respins autoritatea instanței, numind acțiunile acesteia motivate politic.
Fostul șef al diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat după decizia CPI că statele UE au obligaţia să pună în aplicare mandatele de arestare emisede Curtea Penală Internaţională (CPI). „Statele semnatare ale Statutului de la Roma (actul fondator al CPI, semnat de toate statele UE, n.red) sunt obligate să aplice decizia instanţei. Acesta lucru nu este ceva opţional”, a indicat Josep Borrell în timpul unei vizite în Cipru. Acelaşi obligaţii le revin ţărilor care aspiră să adere la UE, a completat el.
România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind unul dintre statele care au contribuit direct la intrarea în vigoare a Statutului.
Premierul israelian a acuzat CPI că este „părtinitoare” şi că a emis mandate de arestare internaţionale împotriva lui şi a fostului său ministru al Apărării Yoav Gallant, „pe baza unor acuzaţii absolut lipsite de temei potrivit cărora noi am fi comis 'crime împotriva umanităţii”.
Editor : M.I.
