Ministrul Mediului spune că de vină pentru atacurile urșilor este Guvernul Cioloș de acum doi ani 

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat, la Băile Tuşnad, unde în ultima perioadă au avut loc mai multe atacuri ale urşilor, că la reluarea sesiuni parlamentare vor fi făcute demersuri pentru modificarea legislaţiei, astfel încât autorităţile publice locale din zonele cu probleme din cauza urşilor să aibă baza legală pentru a se implica mai mult şi rapid în procesul de avizare în cazul solicitărilor de intervenţie.

Plata despăgubirilor acordate cetăţenilor ar putea fi făcută prin intermediul consiliilor judeţene, sumele respective urmând a fi recuperate de către acestea de la Ministerul Mediului. Ea a susţinut că una dintre cauze este, însă, şi scăparea de sub orice control a acestei probleme în cele 400 de zile de guvernare tehnocrată, în care nu s-a făcut absolut nimic pentru gestionarea ei, proiectele bune începute înainte de 2016 fiind stopate în totalitate.

Vicepremierul Graţiela Gavrilescu, care a mers sâmbătă la Băile Tuşnad pentru evaluarea modului de gestionare a situaţiei de criză generate de atacurile urşilor în zonă, s-a întâlnit cu Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, cu viceprimarul Melles Maria, cu deputatul Attila Korodi şi cu Szep Robert, comisar general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, iar la finalul discuţiilor Gavrilescu a spus, într-o conferinţă de presă, că au fost identificate mai multe cauze ale atacurilor urşilor.

„Au fost identificate mai multe cauze, unele fiind obiective, ca, de exemplu, încălzirea globală, cu efectele climatice cunoscute, care au condus la micşorarea perioadei de hibernare a urşilor şi la evidente modificări de comportament. Sunt, însă, şi cauze subiective, precum culegerea necontrolată a fructelor de pădure, neasigurarea, în cantitate corespunzătoare a hranei de către fondurile de vânătoare, neîntreţinerea păşunilor şi împădurirea acestora, care au condus la apropierea habitatului habitatul urşilor de zonele locuite, gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere etc., în privinţa cărora Ministerul Mediului, în colaborare cu cel al Pădurilor şi Apelor şi cu autorităţile locale depun eforturi consistente de intervenţie”, a spus Gavrilescu, citată într-un comunicat transmis de Ministerul Mediului. 

Ea a susţinut că o altă cauză a atacurilor urşilor este şi „scăparea de sub orice control a acestei probleme în cele 400 de zile de guvernare tehnocrată, în care nu s-a făcut absolut nimic pentru gestionarea ei, proiectele bune începute înainte de 2016 fiind stopate în totalitate”.

„Aplicarea măsurilor recent impuse prin Planul de acţiune pentru specia urs, document elaborat de către cei mai buni specialişti în materie şi dezbătut, cu maximă transparenţă, timp de 6 luni, cu toţi factorii implicaţi, reprezintă, în opinia doamnei viceprim-ministru şi a domnului deputat singura soluţie viabilă pentru rezolvarea păstrării echilibrului în ceea ce priveşte convieţuirea om-carnivore mari, pe termen lung. Planul prevede acţiuni şi măsuri de prevenire a conflictelor, precum: inventarierea şi ciparea exemplarelor, asigurarea unor zone tampon, construirea de garduri de împrejmuire, utilizarea de tomberoane pentru deşeuri menajere la care urşii să nu mai poată avea acces, acţiuni de educare a populaţiei în ceea ce priveşte evitarea şi comportamentul în situaţi de criză etc. Multe dintre acestea vor fi realizate cu fonduri europene, printr-un proiect POIM dedicat, transmis spre aprobare de către Ministerul Mediului”, arată ministerul.

Instituţia mai spune că pe termen scurt vor fi făcute demersuri pentru modificarea legislaţiei, astfel încât autorităţile publice locale din zonele cu probleme din cauza urşilor să aibă baza legală pentru a se implica mai mult şi rapid în procesul de avizare în cazul solicitărilor de intervenţie, iar plata despăgubirilor acordate cetăţenilor să poată fi făcută prin intermediul consiliilor judeţene, sumele respective urmând a fi recuperate de către acestea de la Ministerul Mediului. 

Interpelată de jurnalişti cu privire la durata emiterii ordinelor de derogare, Gavrilescu a spus că acestea reprezintă o soluţie de criză şi că, în consecinţă, se semnează extrem de repede, în câteva ore, dar nu în orice condiţii. 

„O astfel de decizie, fie că este vorba despre relocare, fie despre recoltare, nu poate fi luată decât în condiţiile legii, cu respectarea directivelor europene, pe baza documentaţiei complete înaintate de comisiile locale. Punerea în aplicare a ordinelor ministrului trebuie făcută imediat de către gestionarii fondurilor cinegetice, care răspund pentru acest lucru în faţa legii”, a declarat Gavrilescu.