Exclusiv Cât mai poate guvernul Bolojan să rămână în funcție: „Au mai fost lucruri comice în istoria recentă”, spune Augustin Zegrean
Deși a trecut o lună de la moțiunea de cenzură, Ilie Bolojan mai poate rămâne premier interimar „mult și bine”, sau cel puțin până la instalarea unui nou guvern, potrivit fostului președinte CCR Augustin Zegrean, care a declarat la Digi24 că actualul executiv este demis, nu interimar, adică nu are termen până când oficialii trebuie să demisioneze. Excepție fac însă locurile lăsate libere de cei 6 miniștri PSD, unde, explică Zegrean, vor trebui numiți noi interimari din rândul celor aflați în actualul guvern Bolojan.
Săptămâna viitoare ar urma să expire mandatul miniștrilor interimari care au preluat portofoliile de la cei 6 miniștri PSD ce au plecat din Guvern înainte de demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură.
„Acest guvern nu este în situația de guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că, în cazul în care guvernul este demis printr-o moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către noul guvern.
Ei pot sta acolo mult și bine până când va veni cineva și va spune «noi suntem noul guvern»”, a afirmat Augustin Zegrean.
Fostul președinte al CCR spune că cei 6 miniștri din partea PSD care au plecat înainte de a fi demis guvernul pot fi înlocuiți în continuare de ceilalți miniștri interimari.
„Nu e prima dată când se întâmplă. A mai fost prin 2009 o situație oarecum asemănătoare, când Parlamentul nu a vrut să se întrunească, să numească sau să se respingă un candidat propus pentru funcția de prim-ministru. Deci mandatul acela pur și simplu a expirat în 10 zile. Guvernul este obligat în 10 zile să se prezinte la Parlament, să-l asculte, să citească programul. Nu s-a întâmplat așa. Deci au mai fost lucruri comice în istoria recentă a României și nu cred că se vor termina.
Așa ceva nu se mai întâmplă, doar la noi se întâmplă din astea. Într-o țară întreagă la cap.... n-am spus că România nu este întreagă la cap..Dacă se depune moțiune în cenzură, cel care depune moțiunea depune și noul program de guvernare și lista noului guvern. Dacă trece moțiunea, guvernul acela pleacă și ceilalți iau locul”, mai explică Augustin Zegrean.
Acesta a precizat că astfel de situații nu sunt interzise de Constituție.
„Constituția nu interzice acest lucru, dar este un lucru de bun simț, de logică politică. Dai jos guvernul pentru un anumit motiv. Spui motivul și vii și spui ce vei face tu dacă pleacă el. Așa ar fi normal. Dar cine-i oprește să facă așa? Nu-i oprește nimeni. Și ce scrie nu se respectă, darămite ce nu se scrie.
Președintele spunea că va face propunerea într-un termen rezonabil. Cine știe ce înseamnă rezonabil. Nu știu. Și se folosește chiar și în Constituție..în ceea ce privește arestul preventiv. Că poate să fie luat ca o măsură, dar să nu dureze mai mult decât un termen rezonabil sau un proces să se judece în termen rezonabil. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului și la Curtea Europeană de Justiție se folosește frecvent «durata procesului de justiție rezonabilă». Dar nu definește nimeni nicăieri”, susține Zegrean.
Fostul magistrat spune că în ceea ce privește „termenul rezonabil” de desemnare al unui premier de către președinte ar trebui să se refere la situația în care imediat ce este demis guvernul prin moțiune de cenzură, celelalte forțe politice care au depus moțiunea și lista de guvernare trebuiau să fie audiați de Parlament, ca apoi să intre în funcție.
„Nu se întâmplă așa, avem acela de 45 de zile care cred că este un termen rezonabil. Eu am fost și în comisia care a scris Constituția și știu că așa am gândit atunci cât trebuie să facă un nou Guvern, hai să zicem o lună. Așa a rămas”, a declarat Augustin Zegrean.
Cele șase portofolii ale căror conduceri au rămas interimare după ce miniștrii PSD au demisionat în data de 23 aprilie sunt:
-Ministerul Agriculturii - preluat interimar de vicepremierul Tanczos Barna, după demisia lui Florin Barbu;
-Ministerul Justiției - preluat de Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, după demisia lui Radu Marinescu;
-Ministerul Transporturilor - preluat de Radu Miruță, ministrul Apărării, după demisia lui Ciprian Șerban;
-Ministerul Muncii - preluat de Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, după demisia lui Florin Manole;
-Ministerul Sănătății - preluat de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, după demisia lui Alexandru Rogobete;
-Ministerul Energiei - preluat de premierul interimar Ilie Bolojan, după demisia lui Bogdan Ivan.
Constituția prevede că interimatul unui ministru poate dura cel mult 45 de zile, iar în cazul ministerelor de mai sus termenul expiră în acest weekend. Totuși, legea nu stabilește în mod expres o sancțiune și nici o procedură automată pentru situația în care acest termen este depășit. Articolul 107 alin. (4) din Constituție se limitează la a spune că interimatul este posibil „pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”, fără a preciza ce se întâmplă după expirarea termenului.
Lipsa unei sancțiuni explicite a făcut ca, în practică, această limită să fie de multe ori depășită. Spre exemplu, după ce fostul ministru al Educației, Daniel David, a demisionat pe 22 decembrie, portofoliul a fost condus interimar mult peste termenul prevăzut de lege. Noul ministru al Educației, Mihai Dimian, a fost numit abia pe 3 martie.
Citește și Nicușor Dan i-a chemat din nou la discuții pe Bolojan, Grindeanu și Fritz. Șeful statului insistă să aibă majoritate pentru noul Guvern
Editor : Alexandru Costea | Andreea Ghiorghe
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
