Exclusiv Dîncu, despre amenințarea nucleară a lui Putin: Încerci să arăți că ești nebun și că poți să folosești oricând o armă strategică
Vasile Dîncu a vorbit marți seara, la Digi24, despre amenințarea lui Putin cu folosirea armelor nucleare. „Ar fi o formă minimă, să spunem, în care încerci să arăți că ești nebun și că poți să folosești oricând o armă strategică, adică un război între cele două lumi”, a spus ministrul Apărării. „Putin ne-a mai amenințat pe noi, europenii, cu arme nucleare. Ceea ce a făcut, cred că este mai degrabă să blufeze”, a adăugat Dîncu.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: O nouă realitate a războiului din Ucraina într-o nouă frază, se vorbește despre o escaladare, amenințarea cu arma nucleară este la tot pasul, a pornit chiar de la Putin. Ce se schimbă în România?
Vasile Dîncu, ministrul Apărării: În România nu se schimbă nimic, pentru că eram într-o stare de vigilență încă de la începutul războiului, fiind vecini, având insula Șerpilor în acel moment, chiar ca un punct strategic unde se ducea războiul, foarte aproape, NATO, de asemenea pregătindu-se pentru a apăra flancul estic unde suntem și noi.
Ceea ce s-a întâmplat la Madrid, ați văzut că a însemnat un echilibru între nordul și sudul flancului estic, adică o fortificare pe acest flanc unde se află România. Deci, mergem mai departe cu o defensivă pe care NATO a pregătit-o aici, și, sigur că accelerăm procesele de înzestrare cât este de posibil astăzi, în acest moment. Încercăm, de asemenea, să ne pregătim în mod firesc, cu aplicațiile care se fac și care sunt programate de ani de zile de NATO pe teritoriul nostru.
Nu schimbă cu nimic acest nou anunț al lui Putin, pe care foarte mulți analiști îl etichetează ca fiind unul al neputinței mai degrabă, pentru că a vorbi despre armele nucleare și despre folosirea lor înseamnă mai degrabă o încercare de a descuraja... este un echilibru al violenței ultime care se naște prin asemenea declarații, pentru că până la urmă este un lucru foarte bine știut – nimeni nu poate folosi armele nucleare împotriva celuilalt, atât timp cât există un echilibru al acestor arsenale.
De fapt, întreaga cursă a înarmărilor de 50 de ani a dus la un echilibru și la imposibilitatea de a folosi armele nucleare în această situație, decât cu riscul unui război distrugător care distruge omenirea.
Cosmin Prelipceanu: Amenințând, Putin ne poate lăsa să înțelegem că la un moment dat nu-i va mai păsa, pentru că aici, temerea posesorului de armă nucleară care amenință cu folosirea ei, temerea, opreliștea ar trebui să țină de faptul că nu există să apeși pe buton fără să existe o contramăsură. Adică și-ar distruge propria țară. Odată cu ceilalți, ar muri și rușii. Temerea noastră, a tuturor, este că la un moment dat, lui Putin nu-i va mai păsa. Și atunci ce putem să mai facem noi?
Vasile Dîncu: Eu cred că există aici câteva condiții care trebuie luate în calcul, atunci când vorbim de amenințare, de posibilitatea folosirii, chiar la nivelul tactic, pentru că folosirea armelor tactice în doctrina militară a Rusiei, preluată din doctrina URSS, este pentru a descuraja un posibil viitor conflict, adică declanșarea unui conflict la un alt nivel.
Ar fi o formă minimă, să spunem, în care încerci să arăți că ești nebun și că poți să folosești oricând o armă strategică, adică un război între cele două lumi, să spunem așa.
Dacă ne uităm în doctrina militară a Rusiei, există niște condiții pentru care nu sunt îndeplinite toate elementele pentru a folosi armele nucleare. Una din condiții este aceea că este amenințat teritoriul Uniunii Sovietice atunci, acum al Rusiei, într-un asemenea mod încât nu există altă formă de apărare.
Or, în acest moment, dacă, să spunem, această măsură a fost privită pentru a descuraja atacurile ucrainenilor în viitoarele republici sovietice, ca să zicem așa, rusești, capacitatea Rusiei de a se apăra nu este diminuată fundamental, ca să folosească arme nucleare. Deci asta ar fi o chestiune formală.
În al doilea rând, dacă ne uităm mai bine, vedem că în lanțul de comandă care există și în SUA, sau la NATO, pentru folosirea armei nucleare, dar și în Rusia, pentru că este aproape în oglindă acest lucru. În lanțul de comandă există mai mulți pași. Eu am numărat vreo 7 segmente, făcând o analiză a procedurilor pentru folosirea armelor nucleare, în cazul Rusiei. Deci, nu ajunge ca președintele să apese pe un buton din valiza nucleară, ci este vorba de 3 coduri care sunt la președinte, premier, ministrul Apărării, și eventual de acolo începe procedura militară, cu șeful de Stat Major, apoi cei care operează, și așa mai departe. Asta pentru lovitura strategică, pentru cea de care vorbeam că ar fi războiul nuclear.
Pentru loviturile tactice, procedurile sunt și mai complicate. Deci, pentru a încerca o procedură locală, cu o bombă nucleară mai mică, ca să încerci descurajarea, sau să încerci anihilarea unei regiuni, a unui oraș. Este o procedură și mai complicată, decât pentru cealaltă, pentru că acolo trebuie îndeplinite alte și alte proceduri.
De asemenea, un al treilea argument, să spunem, este că alți oficiali ruși, în afară de Medvedev, care și el este în același registru cu Putin, ministrul adjunct de Externe, ambasadorul Rusiei la Washington, alți analiști, foști generali sovietici și ruși din această perioadă, au încercat să relativizeze ceea ce a spus Putin, spunând: „Noi nu vrem un război cu NATO, nu vrem să declanșăm un conflict cu țările NATO, sau să declanșăm un conflict mondial”.
Ambasadorul Rusiei la Washington a spus că „între noi și SUA există comunicare și nu există chiar așa un abis conflictual încât să degenereze într-un război nuclear”.
Până la urmă, ceea ce a făcut Putin de la început, pentru că ne-a mai amenințat pe noi, europenii, cu arme nucleare, prin martie, sau aprilie, ceea ce a făcut cred că este mai degrabă să blufeze, să încerce să impresioneze mai degrabă, ca să vadă cum vor reacționa țările europene într-o posibilă recunoaștere, sau măcar acceptare a unor referendumuri false pe care le face în cele patru regiuni.
Deci, nu credem că acest anunț din urmă schimbă realitatea războiului.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
