Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a acuzat marți PSD că poartă „aproape integral” responsabilitatea pentru amânarea reformelor din PNRR și că social-democrații „se pozează în marii protectori ai PNRR-ului”, deși au votat măsurile pe care le contestă acum. Adoptarea acestor reforme era o condiție pentru ca România să primească banii europeni. Din cauza angajamentelor neîndeplinite, țara riscă să piardă aproximativ 870 de milioane de euro din granturi, dintre care 770 de milioane sunt legate de neadoptarea legii salarizării unitare.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Declarațiile au fost făcute la o zi după încheierea oficială a perioadei de implementare a PNRR. Potrivit estimărilor prezentate de ministru, România ar urma să închidă programul cu o rată de absorbție de 90,58% din granturile disponibile și de peste 97% din componenta de împrumuturi.
„Noi n-am avut niciodată la Bruxelles un drum lin al PNRR-ului. Totdeauna problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, să înțeleagă, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a declarat ministrul.
„PSD contestă acum măsurile pe care le-a votat”
Ministrul a invocat reformele privind pensiile speciale și reducerea deficitului bugetar, despre care a spus că erau condiții asumate de România pentru încasarea banilor din PNRR. În cazul pensiilor speciale, Guvernul ar fi reușit să recupereze peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 după îndeplinirea parțială a angajamentelor.
Pîslaru a afirmat că PSD critică acum, din opoziție, măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului, deși social-democrații le-au susținut când se aflau la guvernare și știau că de adoptarea acestora depindeau fondurile europene.
„Vă readuc aminte discuțiile care au avut loc legate de redresarea deficitului bugetar. La vremea respectivă s-a insistat poate prea puțin pe faptul că acele lucruri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea făceau parte, de fapt, din jaloanele din PNRR. Este foarte interesant acum că Partidul Social Democrat, de pe margine, din opoziție, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini și, doi, un lucru esențial, că erau jaloane din PNRR. Deci să ne lămurim, până la urmă, care sunt lucrurile pe care dumneavoastră le susțineți. Acum sunt într-o plângere legată de faptul că am adoptat reforme care au afectat oamenii. La vremea respectivă nu era acest lucru de interes pentru dumnealor și acum se pozează în marii protectori ai PNRR-ului, în condițiile în care le revine aproape integral ceea ce înseamnă amânările acestea de reformă”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
România riscă să piardă aproximativ 870 de milioane de euro din granturile PNRR
Cea mai mare problemă rămasă la închiderea PNRR este neadoptarea legii salarizării unitare, reformă de care depind 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Alte aproximativ 50 de milioane de euro sunt puse sub semnul întrebării de decizia Guvernului de a nu închide toate capacitățile energetice prevăzute în calendarul de decarbonizare.
„Pe partea de investiții, așteptăm dovezile de la ministerele de linie și estimăm că o sumă de 36 de milioane de euro este în acest moment încă de clarificat pentru a avea absorbție totală pe investiții. Dar, pe aceeași componentă de grant, avem legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane, și niște sume marginale legate de contractele pentru diferență. În total, discutăm de undeva la 870 de milioane de euro pe componenta de grant. Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma-fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară”, a explicat Pîslaru.
Acesta a anunțat că urmează să discute joi cu reprezentanții SG REFORM din cadrul Comisiei Europene despre legea salarizării și decarbonizare. În cazul închiderii capacităților energetice, România încearcă să negocieze reducerea penalizării.
„Din partea de granturi, de 13,56 miliarde de euro, avem 410 milioane de euro pe care le moștenim tot de la guvernele anterioare. Sunt bani pierduți în zona de grant din cererea de plată 3, la care s-ar adăuga 860-870 de milioane de euro, mai ales din legea salarizării, de 770 de milioane. Așa se ajunge la acea cifră de 90,58%, peste 90% rată de absorbție pe grant”, a afirmat ministrul.
Pe componenta de împrumut, sumele pierdute sau aflate sub semnul întrebării sunt estimate la 16 milioane de euro din cererea de plată numărul 2, 44 de milioane din cererea numărul 3 și aproximativ 100 de milioane din cererea finală. Rata de absorbție ar urma să depășească 97%, raportată la componenta de împrumut redusă în forma finală la 6,54 miliarde de euro.
„Exista un haos managerial și o lipsă de transparență totală”
Pîslaru a susținut că, în iunie 2025, când Guvernul Bolojan a preluat administrarea planului, PNRR era blocat. Valoarea proiectelor contractate ajunsese la aproximativ 47 de miliarde de euro, în condițiile în care programul avea atunci o valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro.
Portofoliul cuprindea peste 25.000 de proiecte, însă nu exista un sistem centralizat care să permită urmărirea progresului fizic și financiar. În plus, Comisia Europeană constatase că unele achiziții pentru tronsoane de autostradă nu fuseseră publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și, prin urmare, nu erau eligibile pentru finanțare.
„În iunie anul trecut, când Guvernul Bolojan a preluat gestiunea acestui plan, PNRR era un program blocat. Exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. Exista, în același timp, un haos managerial și o lipsă de transparență totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau ceva care să poată monitoriza progresul fizic și financiar al acestui program”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, primele trei cereri de plată au inclus șase investiții și 19 reforme, în timp ce cererile 4, 5 și 6, gestionate de actualul guvern, au presupus aproximativ 113 investiții și 48 de reforme. Pîslaru a susținut că aproximativ două treimi din efortul de implementare a PNRR a fost realizat între 23 iunie 2025 și 31 august 2026.
„Din 2021 până în 2025 au fost ani de zile în care guvernele anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute și nici măcar nu au început sau finalizat o parte din investiții conform graficului. Graficul inițial al PNRR avea zece cereri de plată, menite să acopere aproximativ două cereri pe an, până la sfârșitul perioadei”, a mai spus ministrul.
Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026. Cererea numărul 5, depusă pe 14 august, are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro, iar cererea finală, de 4,3 miliarde de euro, trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie.
România a pornit în 2021 cu un plan care prevedea granturi de 14,24 miliarde de euro și împrumuturi de 14,94 miliarde de euro. După includerea REPowerEU și renegocierile succesive, forma finală a PNRR cuprinde 13,57 miliarde de euro din fonduri nerambursabile și 6,54 miliarde de euro din împrumuturi.
Citește și: VIDEO Bolojan este nemulțumit că România a pierdut bani din PNRR. „Am găsit un program complet înțepenit, cu risc de eșec major”
Editor : A.D.
