Sari la conținut

Reacții la bugetul pentru 2018. USR: „Suntem în scenariul de dinainte de criză”

Parlamentul, reunit în şedinţă comună, a adoptat vineri cu 255 de voturi „pentru” şi 95 de voturi „împotrivă” legea bugetului de stat pentru anul 2018. Parlamentari din partea PNL, PMP, dar și USR au criticat bugetul. Pe de altă parte, ALDE l-a lăudat.

171222_BUGET_guvern tudose parlament_PARLAMENT_05_INQUAM_Photos_George_Calin

FOTO: Inquam Photos/ George Călin

PNL a votat împotriva acestui buget, e un moment trist pentru că azi am avut niște tineri care au venit și ne-au cântat și a fost foarte frumos, dar poate ar fi trebuit să le spunem că prin acest buget am furat și din creșterea lor economică din viitor. Ați construit un buget economic pentru 2018 cu venituri supradimensionate, după ce în 2017 ați colectat mai puțin deși ați suprataxat, supraaccizat și ați amenințat. Consecințele: inflație, dobânzi duble, deficite mai mari. Acest buget încalcă tratatul fiscal semnat de România în 2012. Acest buget reprezintă încă o cărămida la zidul pe care l-ați construit în 2017 între dumneavoastră și noi restul societății, protejați de zid doriți să furati în continuare banii acestei țări și să nu răspundeți pentru asta. Pentru aceste motive, PNL a votat împotriva acestui buget”, afirmă Florin Cîțu, senator liberal.

„Nu respectă angajăm României de după promulgarea tratatului fiscal, nu respectă principiul reducerii deficitului structural, este un buget care ne îndepărtează de zona euro și ne trimite într-o zona de risc. Nu spun că nu vor fi bani, vor fi bani, nu neapărat din venituri, dar veți merge pe ideea de a împrumută în cont, în condițiile în care statele UE își reduc datoria publică. Altfel, va doresc la toți sărbători cu bine”, declară Traian Băsescu, PMP.

„E un buget care ne pregătește doar pe un termen scurt. Pe termen lung, cheltuielile structurale ale statului sunt exorbitante și se bazează pe niște venituri supraevaluate, venituri care dacă nu se realizează va trebui să facem exact ceea ce s-a întâmplat în 2017: tăieri de investiții, creșteri de taxe și impozite. Suntem în scenariu de dinainte de criză. Lucrurile acestea se vor întoarce împotriva poporului român și împotriva electoratului. USR a votat împotriva”, afirmă Claudiu Năsui, USR.

„Cei care vin la microfon explică de ce au votat împotriva. Eu am venit să va explic de ce am votat împotriva celor care au votat împotriva. Cei 3 care și-au explicat votul împotriva sunt aceași care la deschiderea dezbaterii cereau respectarea tratatului fiscal, ba chiar amenințau cu trecerea României într-o categorie inferioară din punct de vedere al percepției din cauza încălcării tratatului și ameințau cu dezechilibre macroeconomice ce vor decurge de aici. Să dăm un pix celor 3 și să-i rugăm să aplice tratatul fiscal, adică să taie cheltuieli cu 20 de miliarde de lei. 20 miliarde de lei, stimate domn, înseamnă 25% din șal, va rog să mă iertați a doua oară nu o facem sau înseamnă o treime din pensii. Noi respectăm UE, nu e pentru prima oară când o țară, de pildă Franța, Marea Britanie, s-au apropiat sau au depășit nivelul pe care tratatele le stabileau. Aceste țări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Media datoriei publice e în UE de 84% din PIB, România are 38% din PIB, mai puțin din jumate din media UE. Datoria publică a trecut de la 13% cât am lăsat-o în 2008 la aproape 40%, s-a triplat în 2-3 ani, nu era nevoie să împrumutăm atât de mult. Datoria publică s-a stabilizat. Cine spune că un deficit între 2,5 și 3% duce la creșterea datoriei nu are în vederea seria de date din ultimii ani”, afirmă Varujan Vosganian, ALDE.

„De multe ori ne dăm la o parte, cu anumiți oameni nu e bine să intri în contact că poate se ia. Vreau să le mulțumesc pentru eforturile depuse, să mulțumesc și celor care au depus amendamente normale, de bun simt, le vom avea în vedere dacă pe parcursul anului viitor vom avea resurse pentru a le implementa. Multumesc pentru votul de azi și pentru încrederea pe care ne-o acordați noului guvern și pentru încrederea în noi toți. Rezultatele nu vor întârzia să apară”, a declarat Mihai Tudor, premierul României.

Cea mai mare sumă, 350 de milioane de lei, a fost transferată fondului de rezervă al Guvernului, iar banii au fost luaţi din bugetul alocat pentru contribuţia României la Uniunea Europeană.

Astfel, au fost acordate 60 de milioane de lei în plus Secretariatului General al Guvernului pentru finanţarea cultelor religioase şi alte 5 milioane pentru minorităţi.

De asemenea, Ministerul Culturii a primit în plus 8 milioane de lei pentru construirea monumentului Unirii de la Alba Iulia.

Tot 10 milioane de lei în plus a primit şi Ministerul Energiei pentru un program de cercetare în domeniul nuclear.

Radioul public a primit 3 milioane de lei în plus faţă de ce dăduse Guvernul iniţial.

Tot cu 3 milioane de lei a fost majorat şi bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Nu în ultimul rând, Curtea Constituţională a primit 2 milioane de lei în plus faţă de varianta aprobată iniţial de Guvern.