Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă de Muzeul Naţional de Istorie a României că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.
„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă relaitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a spus Petac, potrivit News.ro.
„A fost o acţiune din afară”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul MNIR.
Nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.
„În privinţa recuperării artefactelor, nimeni nu poate da un termen. Asta s-a întâmplat şi uite că se întâmplă şi astăzi, s-a întâmplat şi acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munţii Orăştiei, inclusiv cu brăţările dacice, cu mii de monede de aur şi argint, o parte s-au recuperat, o parte nu, o parte sunt şi astăzi căutate, altă parte se poate vedea în expoziţia Tezaur a MNIR, prin urmare eforturile sunt continue”, a spus Petac.
„Se poate întâmpla peste două zile, peste ani, este o anchetă în derulare. Trebuie să ne înscriem în universul muzeal internaţional. Este o paradigmă la care trebuie să reflectă, Înainte de 1989, tot Tezaurul României era practic blocat. Bun, le putem pune acolo, le închidem şi asta e. Fără îndoială, trebuie să asigurăm cele mai bune condiţii de securitate, categoric, dar, în acelaşi timp trebuie să ne apărăm valorile şi acesta este rostul patrimoniului naţional şi al politicii de diplomaţie culturală”, a adăugat el.
Editor : M.B.
