Oboseala cronică a devenit una dintre cele mai frecvente stări ale vieții moderne, adesea acceptată ca un efect inevitabil al ritmului alert de zi cu zi. Puțini oameni iau însă în calcul faptul că, dincolo de stres și suprasolicitare, lipsa unei odihne corespunzătoare poate fi cauzată de afecțiuni medicale aparent banale, ignorate chiar și ani la rând. De la respirația deficitară și sforăit, până la probleme nazale sau digestive, aceste dezechilibre fragmentează perioadele de odihnă și cresc riscul apariției unor boli cronice. Daniela Ionescu, medic primar ORL, a detaliat pentru Digi24.ro principalele cauze care influențează calitatea odihnei de noapte.
Descoperirea factorilor care perturbă somnul - de la obiceiuri zilnice și stil de viață, până la afecțiuni medicale adesea trecute cu vederea - și abordarea lor corectă poate transforma oboseala cronică într-o energie constantă și o claritate mentală sporită.
Afecțiuni medicale banale care îți pot afecta somnul
„Cauzele care afectează calitatea somnului sunt diferite și variate, însă problema majoră rămâne subestimarea importanței odihnei. Oamenii nu acordă o atenție atât de mare somnului și pun oboseala persistentă resimțită pe seama activităților zilnice solicitante, fără a lua în calcul faptul că anumite afecțiuni medicale pot perturba odihna sau că un cumul de factori, aparent minori, poate duce la un somn fragmentat și, în timp, la oboseală cronică. În cazul adulților, cele mai frecvente cauze includ apneea în somn, excesul ponderal, stresul, hipertensiunea arterială, obiceiurile nesănătoase de seară sau obstrucția nazală.
Dependența de picături nazale, refluxul gastro-esofagian ori durerile de cap matinale sunt obiceiuri și simptome care pot părea minore, dar, de fapt, sunt cauzele și efectele unui somn fragmentat de noapte și, în timp, duc la scăderea capacității de concentrare, oboseală cronică, și pot masca sau favoriza apneea în somn.
Sforăitul: Un semnal de alarmă
Somnolența din timpul după-amiezii, episoadele de ațipire (chiar și la volan sau în timpul lucrului), iritabilitatea, anxietatea și scăderea răbdării sunt alte indicii ale unui somn neodihnitor. La acestea se adaugă trezirile frecvente pe parcursul nopții, transpirațiile nocturne și nevoia constantă de cafea sau băuturi energizante, utilizate zilnic ca o soluție de „supraviețuire”, nu ca un simplu obicei.
Printre semnalele de alarmă frecvent trecute cu vederea se află sforăitul constant, mai ales atunci când este însoțit de pauze respiratorii observate de cei din jur, trezirea cu gura uscată sau cu dureri de cap, precum și senzația de lipsă de odihnă în ciuda unui număr aparent suficient de ore de somn.”, a explicat pentru Digi24.ro Daniela Ionescu, medic primar ORL
Respirația copiilor și somnul de calitate
„În cazul copiilor, evaluarea problemelor de somn presupune o abordare diferită și mult mai atentă la particularitățile de dezvoltare. Ne uităm atent la vegetațiile adenoide (polipi) și la amigdalele mărite, existența alergiilor, particularitățile anatomice, postura corporală, ocluzia dentară etc.
Respirația, problemele stomatologice, în special cele legate de ocluzie, și postura sunt strâns interconectate, influențându-se reciproc și având un impact direct asupra calității somnului copiilor.”, a adăugat medicul ORL
- Ocluzia dentară se referă la modul în care dinții de sus (maxilari) și cei de jos (mandibulari) se întâlnesc și se aliniază când gura este închisă.
Somnul deficitar: Factor de risc pentru bolice cardiace
„Impactul somnului asupra bolilor cronice este, în continuare, mult subestimat. Un somn de calitate slabă reprezintă un factor de risc major pentru afecțiunile cardiovasculare și pentru hipertensiunea arterială, dereglează apetitul, afectează metabolismul și crește vulnerabilitatea la stres.
În timp, lipsa unui somn odihnitor accelerează procesele de îmbătrânire și contribuie la dezechilibre fizice și emoționale semnificative. Dincolo de consecințele medicale, efectele se resimt profund asupra calității vieții, a performanței profesionale, a relațiilor și a capacității generale de a funcționa eficient zi de zi.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Somnul bun este fundația unei vieți sănătoase.
„În societatea contemporană, oboseala a ajuns să fie „aproape recompensată” social. Există convingerea larg răspândită că somnul insuficient este o consecință firească a muncii intense și a performanței. Alții evită evaluarea problemelor de somn din teama unui diagnostic sau a schimbărilor pe care acesta le-ar putea impune.
Astfel, somnul a ajuns să fie perceput ca un lux, într-o cultură care a transformat oboseala într-o „insignă de merit”. Ignorarea acestui dezechilibru riscă să creeze o populație aparent funcțională, dar fragilă: mai iritabilă, mai vulnerabilă la boală, mai puțin creativă și empatică.
Oboseala nu este numai o problemă individuală, ci și una socială - trăită de individ, dar produsă și normalizată de cultura în care acesta trăiește. Spre deosebire de alte probleme de sănătate, lipsa somnului nu provoacă durere imediată, însă consumă organismul lent.”, conchide Daniela Ionescu, medic primar ORL
