Remus Borza: Nu Sorina Pintea e vinovată. Să nu suferim de miopie cu toții

Data publicării:
remus borza

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, cu 164 de voturi „pentru”, 86 „împotrivă” şi şase abţineri, moţiunea simplă depusă de PNL împotriva ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea. După dezbaterea moţiunii, ministrul Sănătăţii a spus că este „un exerciţiu democratic”, un drept al opoziţiei. Deputatul Remus Borza susține că nu Sorina Pintea, care se află în funcția de ministru al Sănătății de puțin timp, este de blamat pentru situația sistemului public de sănătate.

Sistem bolnav. Mare gaură neagră

Sănătatea este un sistem bolnav, aș putea spune chiar în moarte clinică. Trebuie de urgență resuscitat, tratat și pus pe picioare. Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, zilele trecute, la o dezbatere organizată de Parchetul General privind corupţia din sănătate, că fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete. Îi dau dreptate. Sunt necesare schimbarea procedurilor şi introducerea unor mecanisme de control. Procurorul şef al DNA susţine că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul de sănătate din România: achiziţii publice, servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor. Să nu suferim de miopie cu toții: există corupție în sistemul public de sănătate și care ne costă sute de milioane de euro anual. Corupția din spitale a fost recunoscută de însuși ministrul Sănătății. Pe tot lanțul medical dăm șpagă: de la ambulanțier, la liftier, infirmier, asistent, medic curant, medic chirurg, medic legist. Mai mult decât atât, unii chiar condiționează actul medical de primire a șpăgii. Până acum, am vorbit de mărunțiș. De la câțiva zeci de lei, la câteva mii de lei. Șpaga adevărată vine din contracte. Cu promovarea și decontarea unor medicamente, cu reactivi, dispozitivi și echipamente medicale, din contractele de construcție și reabilitare, din contractele de achiziții. Aici vorbim de șpăgi de milioane de lei sau chiar euro. Indiferent de alocările bugetare pentru sănătate, care cresc de la an la an, banii nu ajung. E o mare gaură neagră, care a mâncat până acum peste 150 de miliarde de euro. Sunt prea multe spitale publice, prea mult personal administrativ și TESA, prea mari costurile cu importurile de medicamente vândute în România la prețuri de cel puțin de două ori mai mari decât în alte țări.

Pintea să reformeze sistemul

Nu avem nevoie de 367 de spitale publice, ci de maxim 100 de spitale noi, bine dotate cu aparatură medicală și personal de specialitate. Avem nevoie de un sistem de medicină de familie și ambulatoriu bine pus la punct, de un sistem de preluare și transport al bolnavilor cronici și acuți. Pe de altă parte, nu poți să pui în dreptul ministrului Sănătății toate relele din sistem. Nu Sorinta Pintea e vinovată că România se află pe primul loc la mortalitatea infantilă, la mortalitatea cauzată de incidența bolilor cardiovasculare, că România e numărul 1 în Europa la mortalitatea cauzată de infecțiile nosocomiale. Nu Sorina Pintea e de vină că sute, chiar mii de pacienți mor, în fiecare an, din cauza indolenței și indiferenței personalului medical. Este ministrul Sănătății de doar trei luni de zile. Este însă important să conștientizeze lucrurile și să reformeze sistemul.

Mulți deontologi și lideri de sindicat s-au plâns – și bocesc și astăzi – că sistemul public de sănătate este subfinanțat și deficitar în personal. Vin și le spun că sănătatea nu duce lipsă de resurse, ci de un bun management al resurselor, atât financiare, cât și umane. Anul acesta, avem 42 de miliarde de lei alocări bugetare pentru sănătate, după ce anul trecut am avut 38 de miliarde de lei și în 2016 32 de miliarde de lei. Cei mai mulți bugetari sunt în sistemul public de sănătate, 384.000 de salariați, o treime din totalul bugetarilor. În 2017, în sectorul bugetar s-au angajat 24.000 de salariați. 20.400, adică peste 90%, sunt angajări în sănătate. Deși vorbim de aproape 400.000 de angajați în sistemul public de sănătate, doar 35.000 sunt medici, sub 10%. Alți 24.000 de medici sunt angajați în cele 187 de spitale și clinici private. Spitalele publice sunt supradimensionate cu personal TESA și administrativ. Peste 100.000 de salariați din cei 384.000 sunt muncitori, instalatori, electricieni, zugravi, personal contabil, resurse umane, administrativ. Ceea ce nu face altceva decât să crească foarte mult fondul de salarii.

OUG

Ministrul Sorina Pintea a declarat ieri că Guvernul va adopta o Ordonanţă de Urgenţă care „să creeze cadrul legal necesar pentru ca niciun angajat din sistemul sanitar să nu obţină venituri sub nivelul celor aferente lunii februarie 2018” şi că va fi întocmită o procedură de aplicare a reglementărilor în domeniul salarizării. Procedura de aplicare a reglementărilor în domeniul salarizării a fost supusă atenției în cadrul ședinței de Guvern de astăzi.

Într-adevăr, în ședința de Guvern de azi, s-a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care se rezolvă problema sporurilor personalului medical. Este o abordare populistă. În ultimii trei ani de zile, constant, am operat creșteri salariale pentru personalul medical, ultima și cea mai mare chiar pe 1 martie 2018. Sunt medici, și nu puțini, care au salarii peste 20.000 de lei lunar, asistenți cu 7.000 – 9.000 de lei. Nu poți menține și nivelul sporurilor la 80%. Fiecare manager de spital ar trebui să-și redimensioneze organigrama, să disponibilizeze personalul administrativ excedentar și din economiile astfel obținute la fondul de salariu să crească acolo unde este cazul, și doar în baza unor criterii de performanță, salariile personalului medical.

Sursa: remusborza.ro

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri