De ce ciocnim ouăle de Paști

De Paște, la români, există obiceiul ciocnirii ouălor. Oul este asociat în general creației, iar oul de Paști îl simboliează pe Iisus în mormânt. Coaja oului este piatra mormântului din care Iisus a ieșit înviind, iar ciocnirea ouălor semnifică deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.

„Semnificatia adevărată o ouălor de Paşte este aceasta a ouălor roşii, care amintesc de sângele lui Hristos, sânge cu care, iată, noi ne împărtăşim. Şi ciocnirea ouălor, în care noi salutăm cu Hristos a Înviat!  si Adevărat a Înviat!, semnifică deschiderea mormântului din care a înviat Hristos”, explică preotul Marian Vătămănescu.

Potrivit tradiţiei, Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat lângă cruce un coş cu ouă. Acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. De atunci, în amintirea răstignirii, femeile vopsesc ouă în preajma Paştelui.

Se ciocnesc numai ouă roșii, după un anumit ceremonial care în comunitățile rurale se păstrează fără abatere. Ca regulă generală, primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă sau o persoană mai în vârstă, care ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce rostește formula „Hristos a Înviat!”, la care se răspunde cu: „Adevărat a înviat!”.

În tradiția populară românească, se crede că ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli și protejează animalele din gospodărie.

În dimineața primei zile de Paști, copiii sunt puși să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care s-au pus înainte un ou roșu și un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoși și rumeni la față, precum oul de Paști și curați precum argintul.