Îmbătrânirea populației, povară pentru buget. Românii activi, tot mai tentați să plece din țară

România, în afara crizei kerosenului din Europa. Dumitru Chisăliță: „Putem chiar să profităm de această situație”

Românii se tem mai mult de scumpiri și o posibilă criză a carburanților decât de extinderea războiului din Iran (sondaj)

Românii nu mai merg la nunți. Cu cât a scăzut numărul invitaților care confirmă participarea

Situație alarmantă pe litoral: 23 de delfini au eșuat, în ultimele zile, pe plajele din Constanța. Care ar putea fi cauzele

Cazul unei comune din Buzău, unde primăria a condiționat adeverințele pentru APIA de plata impozitelor locale

România a intrat în clubul restrâns al țărilor care au acces la tehnologie de calcul cuantic. În Europa, mai există doar în Spania

Ce spun PSD și PNL despre varianta unui premier tehnocrat. Sorin Grindeanu: „N-aș exclude”/ Ilie Bolojan: „O situație foarte dificilă”

Claudiu Manda, numărul 2 în PSD, despre criza politică: Nu vedem turbulențe. Propunerea noastră de premier ar fi Sorin Grindeanu

Tornadă în România. Imagini surprinse de un localnic în timpul unei furtuni

În 1990, un salariat susţinea 0,4 pensionari. Raportul s-a inversat începând din 1998, iar acum avem un salariat la mai mult de un pensionar. Specialiştii estimează că acest dezechilibru se va accentua şi mai tare în anii următori.

Dragoş Cabat, analist economic: Mai mulți pensionari susținuți de mai puțini oameni activi care lucrează și o parte din cei care lucrează pleacă în străinătate. Este o pierdere mare pentru economie, toate taxele care au fost plătite în trecut și din care ei au beneficiat nu mai sunt recuperate, apoi ei nu contribuie în perioada activă cu taxe la buget, nici contribuții sociale, nici pentru pensie.

Singura contribuţie majoră este că trimit bani în ţară, pentru a-şi întreţine familiile.

Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri: Nu mai găsești specialiști, mă refer la meserii de bază: electricieni, mecanici, sudori, unde ar trebui forță de muncă reîmprospătată. Dacă nu ai tineri care să introducă inovație, ci numai o forță de muncă de o anumită categorie de vârstă care lucrează așa cum a fost învățată de ani de zile, ai o problemă cu inovarea, cu productivitatea muncii și cu modernitatea economiei naționale.

Potrivit statisticilor, cele mai mari probleme pentru sistemul de pensii vor fi în jurul anului 2035. Atunci se retrag din câmpul muncii „decrețeii” - o generație de aproape două milioane de oameni născuți după interzicerea întreruperilor de sarcină, în 1966. Scenariul este sumbru şi pentru oamenii de afaceri.

Liviu Rogojinaru, om de afaceri: Nu vom mai avea oameni care să producă plus valoare, nu vom mai avea posibilitatea să avem bani și o să ne trezim într-o Europă unde va fi o pensie medie de 1.200 de euro iar România nu va putea să plătească decât 300 de euro pe o pensie medie. Și o să zicem: „Ce facem?”. Nu poți să faci nimic, nu poți să-l împuști, că omul a muncit 40 de ani și a plătit la stat datoriile.

Până atunci, România trebuie să dezvolte sisteme private de pensii şi sănătate suficient de puternice pentru a prelua o parte din povara din sectorul public, pentru a evita colapsul.

Citiți și: România, o țară care se grăbește să îmbătrânească