Populația îmbătrânește accelerat, iar consecințele sunt îngrijorătoare. Zonele din Europa cu cei mai mulți și cu cei mai puțini tineri

Europa îmbătrânește în ritm accelerat. Datele oficiale arată că doar 16 la sută din întreaga populație a Europei înseamnă tineri. Așa-zisele „forțe proaspete”, cei care ar putea contribui la creșterea economiei, sunt tot mai puțin prezenți pe piața muncii. Iar situația este la fel în toată Europa, inclusiv în România. Asta va aduce în viitor o serie de probleme.

Controverse privind situația juridică a legii salarizării, blocată de CAB. Ce spun Tudorel Toader și Daniel Fenechiu despre soluții

Cristian Păun, despre Neptun Deep: „Principalul pericol este că vom exporta gazul, iar industria se va dezvolta în altă parte”

Ciocolata de la Transporturi, motiv de scandal între Miruță și Grindeanu

Primele mărturii ale echipajului navei lovite în Marea Neagră: „Trei drone ne-au atacat în timpul nopții”

Noi reguli pe stadioane: berea revine pe arene, spectacole pirotehnice și obligații privind accesul persoanelor cu dizabilități

Consiliul Europei critică România pentru azilele ilegale din Bihor: Autoritățile au ignorat ani în șir avertismentele privind abuzurile

Șeful Agenției de Cadastru: Datele oamenilor sunt în siguranță. Aplicațiile vor fi migrate pe cloud-ul guvernamental coordonat de STS

Grupul anti-Bolojan din PNL, la prima reuniune a BPN, după scandalul din partid. Gorghiu: Platforma conservatoare nu e împotriva cuiva

Cum va fi vremea în zonele afectate de inundații din Prahova, în următoarele zile. Prognoza ANM

Prima este cea a sistemelor de pensii. Acestea vor avea încasări tot mai mici, pentru că vor fi mai puțini angajați care să contribuie. În același timp, cheltuielile cu pensiile vor crește foarte mult.

Un alt efect important al îmbătrânirii populației va fi legat de creșterea numărului de persoane care vor solicita îngrijiri medicale. Va fi astfel o presiune și pe bugetele pentru sănătate.

Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia vor duce inevitabil și la încetinirea creșterii economice.

Practic este un cerc vicios, dar el poate fi rupt. Una dintre soluții este creșterea natalității, iar pentru asta este nevoie de programe adaptate în fiecare țară europeană. A doua este creșterea numărului de muncitori din afara Uniunii Europene, dar aici există o opoziție mare atât din partea factorilor politici, cât și a unei părți din societate.

Efectul unor politici proaste

În Europa, doar una din șase persoane are vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, arată datele oficiale. Acest lucru creează un deficit mare pe piața muncii. Doar în perioada pandemiei, 9 milioane de tineri au părăsit piața muncii.

„Aceste statistici sunt efectul unor politici proaste din ultimii 30-40 de ani la nivelul Uniunii Europene. Lipsa unor politici care să stimuleze, să spunem, inserția tinerilor pe piața muncii. O populație mai îmbătrânită și mai feminizată înseamnă o scădere a competitivității economiei europene”, spune Ioan Hosu, sociolog.

Dintre statele membre ale Uniunii Europene, regiunea Île-de-France are cel mai mare număr de tineri, fiind urmată de Lombardia, Andaluzia și Catalonia. La polul opus, se află unele localități germane care au doar 11 la sută din populație tânără. Însă nici România nu stă bine la acest capitol.

Zonele cu cei mai mulți tineri

• Île-de-France -  2,4 milioane de tineri
• Lombardia - 1,5 milioane de tineri
• Andaluzia - 1,4 milioane de tineri.
• Catalonia și Rhône-Alpes - 1,2 milioane de tineri
• Madrid și Campania - un milion de tineri

Unde sunt cei mai puțini tineri

• Chemnitz, Brandenburg - 11 la sută din populație
• Turingia, Saxonia-Anhalt - 12 la sută din populație
• Asturias - 12 la sută din populație

(sursa: Eurostat)

Situația României, înrăutățită de emigrație

„Îmbătrânirea la noi e mai accentuată decât în Europa și asta pentru că migrația a atins la noi între 3,5-4 milioane de români care au plecat în străinătate. O să vedem din nou apelul la forță de muncă extracomunitară, asta se întâmplă frecvent. În România aveam acum 2 ani vreo 15.000 - 20.000 de permise pentru muncitori din afara UE. Anul acesta am ajuns la 50.000 și tendința este în creștere”, atrage atenția sociologul Ioan Hosu.

Tinerii spun că nu sunt motivați să rămână pe piața muncii din România.

„Salariu foarte mic, ore multe de muncă, puține concedii”, se plânge unul dintre ei.

- Nu lucrez în România, lucrez în Italia, spune un altul.

- Te-ai întoarce acasă?

- Sincer, e o întrebare foarte grea. Sunt tentat în momentul de față să spun nu. Pentru că afară se oferă mai multe posibilități, lumea e plătită un pic mai bine, traiul e mai bun, explică el.

„Despre studii este vorba, de-aia pleacă în general tineretul, pentru că văd oportunități mai bune la facultățile din afară”, este de părere o tânără.

Comisia Europeană avertizează că proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește la 30 la sută în anul 2070, iar acest lucru va duce la o economie mult mai scăzută.

Editor : Luana Pavaluca