România săracilor. Unul din patru români trăieşte la limită

Cultul notei 10 în școala românească. Specialiștii explică de ce proba perfecțiunii devine o problemă: „Boala este cuvântul «doar»”

Rareș Hopincă: AUR nu ar trebui etichetat drept partid extremist. Ce spune despre scenariul unei guvernări cu PSD

Mii de români cer băncilor rate mai mici. Dacă acolo au mai găsit înțelegere, IFN-urile nici nu vor să audă - zero cereri aprobate

Un bărbat a spart geamul unei porți de acces la metrou, în stația Nicolae Grigorescu. A fost dus la Poliție

Nicușor Dan: În discuțiile de la Cotroceni s-a vorbit foarte puțin despre alegeri anticipate. Eu nu văd sensul lor

Ce părere au partenerii României despre criza politică de la București. Nicușor Dan: „E importantă linia roșie pe care eu am trasat-o”

Nicușor Dan, după participarea la festivitățile de Ziua Națională a Franței: „Avem o legătură istorică”

UDMR nu e de acord cu alegerile anticipate. Lorand Turos: „Ar pune țara într-o vulnerabilitate uriașă”

Siegfried Mureșan: Anticipatele nu sunt o chestie neobișnuită. N-am înțeles de ce președintele a exclus această pârghie constituțională

Familia Ungureanu din comuna ieşeană Ţibana are şase copii. Trăiesc de pe-o zi pe alta din cei 600 de lei lunar pe care îi strâng din alocaţii şi diverse ajutoare sociale. Singura şansă pentru copii de a nu avea destinul părinţilor ar fi să meargă la şcoală. Dar educaţia este un lux interzis de sărăcie.

Dan Ungureanu, tată: „A plâns ea când a terminat a opta aici, n-am avut posibilitatea, dacă era posibilitate o dădeam. La prima am avut posibilităţi, am fost în prenatal, îi dădeam câte un milion pe săptămână”.

Vara, copiii lucrează cot la cot cu părinţii la câmp sau în gospodărie.

La fel de săraci sunt 4,8 milioane de români. La sate, unul din doi copii trăiește în sărăcie, iar 33 la sută, adică de peste trei ori mai mulţi decât media europeană, nu știu ce înseamnă o vacanță, mânâncă rar carne şi nu au în casă căldură sau televizor. La ţară oamenii îşi găsesc greu de lucru.

Ovidiu Tutu, asistent social: „Sunt care mai încearcă, se duc la diferite firme, îi mai trimite de la AJOFM, dar întrucât distanţa e mare, nici calificare nu prea au ei în domeniu, până la urmă renunţă”.

Mulţi însă s-au şi obişnuit să stea la mila statului şi spun că o leafă de 800 de lei pe lună şi o navetă de două ore zilnic nu merită efortul.

Doru Buzducea, președintele Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali din România: „Lucrurile sunt departe de ceea ce ce ne-am dori. Lipsesc aproape cu desăvârşire serviciile primare de prevenire a apariţiei problemelor şi patologiilor sociale la nivel comunitar, ba mai mult, lipseşte profesionistul, asistentul social din sistem, cel care este calificat”.

Regiunile cele mai expuse sărăciei sunt: nord-est cu 33% din populaţie, şi sud-est, 30%.

Marian Preda, sociolog: „Una dintre marile probleme sunt familiile în care nimeni nu lucrează şi familiile cu copii şi tineri. Şi cu toate consecinţele de rigoare:se constituie o familie săracă, cu copii care la rândul lor nu ajung să meargă la şcoală şi mai departe cercul vicios se tot închide”.

La nivel teoretic, România are un proiect care îşi propune ca până în 2020 să reducă numărul săracilor cu 580.000. Deocamdată, s-a mărit doar bugetul pentru ajutoare sociale.