Tragedia în care un om a murit, văzută prin ochii unui salvamontist: „Speram ca cel rămas în perete să reziste până vom ajunge la el”

19 ore pentru salvarea unei vieți. Atât a durat operațiunea salvamontiștilor sibieni și argeșeni care au plecat miercuri noapte în căutarea unui turist rămas blocat în Munții Făgăraș, pe un perete în zona lacului Călţun. Bărbatul, împreună cu un altul care a căzut în gol și a murit, au urcat pe un perete care se escaladează exclusiv iarna şi au sunat pentru ajutor abia după ce s-a întâmplat tragedia. Salvatorii montani au reușit să ducă misiunea la bun sfârșit, iar imaginile cu ei în timp ce se odihnesc pe iarbă, la finalul intervenției, au devenit virale pe internet.

Intervenția salvamontiștilor din Sibiu și Argeș s-a efectuat miercuri noapte, pe un perete în zona lacului Călţun. Salvatorii montani au reușit să recupereze un turist și să scoată corpul decedat al altuia dintr-o zonă greu accesibilă.

Imaginile cu salvamontiștii care dorm sub cerul liber, la finalul acţiunii de salvare au fost postate pe rețelele sociale, alături de o poveste privind în care s-a desfăşurat acţiunea contra cronometru.

„Speram ca cel rămas în perete să reziste până vom ajunge la el”

Cornel Zărescu, unul dintre salvatorii care au urcat noaptea pe peretele abrupt pentru a-l recupera pe turistul care a rămas blocat acolo, după ce şi-a văzut prietenul căzând în gol şi rămânând inert, a povestit pe Facebook cum a decurs toată intervenția.

„Mara primeşte un apel de la colegii de la Sibiu în care i se comunică despre un accident la lacul Călţun, cu două persoane ce căţărau în peretele Călţunului: una a căzut, cealaltă e blocată în perete. Pare o glumă la prima vedere: cine se caţără noaptea (sunt peste 2 ore de când e întuneric) un perete ce e ocolit vara din cauza că e friabil şi se escaladează exclusiv iarna? Sunăm la dispecerat, ni se spune aceeaşi poveste pe care o auzisem de la sibieni, cerem numărul persoanei care a apelat şi… ne convingem că povestea este cat se poate de reală.

Apelantul stă lângă o dâră lunga de sânge la capătul căreia se află un corp neînsufleţit. Ne relatează cum era la cort şi cum a văzut lanternele în perete, apoi a auzit un strigăt si una dintre lumini a căzut in abis. E clar, nu e timp de pierdut, speram ca cel rămas în perete să reziste până vom ajunge la el. Fac repede un calcul referitor la ce materiale vor fi necesare: asigurări mobile pentru acces, pitoane şi ciocan pentru coborârea din perete, corzi, o pufoaică pentru a petrece noaptea mai uşor. Iau ceva apă, uit mâncarea”, îşi aminteşte salvatorul, în postarea sa de pe Facebook.

Deschide galeria foto

,

Întunericul a îngreunat intervenția salvatorilor

Două ore au mers salvamontiştii pentru a ajunge la locul în care un om a murit zdrobit de stânci iar un altul a rămas blocat pe peretele muntos, la o distanţă care le „dă fiori” chiar şi celor experimentaţi.

„Situația este tragică, cel care ne-a apelat a acționat ca la carte, dar nu putea face nimic în plus. Îi mulțumesc și pe această cale ca a rezistat acolo până am venit noi, fiind un reper esential în intuneric, fapt ce ne-a scutit de multe căutări. De jos, de la baza peretelui, abia distingem lanterna celui blocat pe o brână. Căutăm o variantă de acces, dar nu e nimic evident la lumina lanternelor. Ne tot întrebăm cum a reuşit să ajungă acolo, ca să urmăm şi noi acelaşi drum. Mai târziu am aflat că de fapt ei au venit de sus, de pe vârful Lespezi, prin Hornul Călţunului şi fiind întuneric au crezut ca au ajuns la baza lui, când de fapt au prins o brână ce i-a condus în plin perete. Cel mai ambiţios dintre ei a încercat sa găsească o variantă de coborâre şi a căzut.

Ne decidem să încercăm un acces pe un horn din apropiere care de jos pare ud şi alunecos, dar e tot ce avem. Mă leg în coarda cu colegul Raţă, am mai căţărat împreună şi ştiu ca e un tânăr ce îşi doreşte mult sa ajute. Pornesc cu grijă, până la horn e o faţă de stâncă compactă în care cu greu reuşesc să pun o asigurare mediocră. După vreo 10-12metri în schimb găsesc un punct de rapel, probabil folosit la o retragere de iarnă, apoi intru pe linia hornului ce nu este totuşi chiar atât de alunecos şi mai are şi o fisură de toată frumuseţea pe partea stângă (ce nu se vedea de jos) în care montez asigurări solide. Merg până la capătul lui și ies în stânga pe brane de iarba, sperând să dau de victima. Ghidat de colegii de jos fac o traversare, se pare ca sunt undeva puțin deasupra lui. Reușesc să bat două pitoane care vor servi ca regrupare și ca punct de lansare pentru victima. Mai consolidez cu o nucă și îl chem pe Rață care vine cu toată viteza.

Planul e făcut in mintea mea: îl voi lansa pe colegul meu la victimă, el îi va pune un ham, apoi voi lansa victima pe una din corzi peste perete, pana jos. Raţă rămâne asigurat în cealaltă coardă, colegii preiau victima şi mai departe noi ne vom descurca la fel ca în alte dăţi când suntem în perete. Zis şi făcut, treaba merge strună, coboram si noi, se face cam ora 3.15 până terminam de strâns corzile”, a continuat salvatorul.

Cornel Zărescu le-a mulţumit colegilor cu care a făcut echipă la acţiunea foarte dificilă din Făgăraş şi a tras şi concluzii, fără a face acuzaţii: „Victimele au intrat foarte târziu în traseu şi s-au ambiţionat să coboare la Călţun pe un traseu nemarcat (de fapt un traseu elementar de alpinism) în condiţiile în care erau pentru prima data în zonă. Din păcate, nu au sunat la Salvamont când au văzut că e noapte şi nu ştiu unde se află, ci abia după ce s-a întâmplat tragedia”.

Editor : I.C