Tezaurul lui Mircea cel Bătrân, care cuprinde peste 6.000 de monede, este expus la Muzeul de Istorie din Târgovişte, iar descoperirea demonstrează independenţa şi puterea economică din acea perioadă a Ţării Româneşti. Arată însă și cum se falsificau monedele vremii și de unde vine expresia „și-a dat arama pe față”.
Tezaurul a fost găsit de un localnic în curtea sa în timp ce efectua lucrări agricole, în 1963, undeva în zona Suseni de astăzi a municipiului Târgovişte. Monedele, care sunt piese din colecţia Muzeului de Istorie din Târgovişte, au o semnificaţie deosebită în anul acesta, când se aniversează 640 de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân şi 630 de ani de la atestarea oraşului Târgovişte, potrivit Agerpres.
„Târgovişte, bătrâna cetate, este în sărbătoare anul acesta. Un cavaler german trece prin teritoriul Ţării Româneşti în vremea domniei lui Mircea şi el îşi notează peste ani (...): 'am fost în Ţara Românească şi în cele două capitale, Argeş şi Târgovişte'. Şi, practic, de aici începem povestea oraşului Târgovişte. Şi dacă ar fi, aşa, să facem un artificiu şi să ne întoarcem în timp şi să fim acum în 1396, în vremea când oraşul se năştea cu adevărat, când avem aici domnia, găsim la Târgovişte un tezaur monetar extraordinar. Chiar aşa este numit tezaurul: Mircea cel Bătrân", a spus Irina Cîrstina, muzeograf la Complexul Naţional Curtea Domnească Târgovişte.
Oala în care au fost găsite monedele bătute de Mircea cel Bătrân mai conţinea şi, în proporţie de circa 1%, monede bătute de toţi cei trei antecesori ai săi.
„Avem monede de la Sigismund de Luxemburg, avem o monedă veneţiană, avem o monedă sârbească. Deci, practic, avem un centru de putere la Târgovişte atestat prin cantitatea aceasta impresionantă de monede, care ne arată că oraşul Târgovişte chiar era o aşezare cu o importanţă comercială. Cantitatea asta de monede, clar, asta ne spune. Ce este interesant? Că Mircea cel Bătrân apare el în persoană pe monede. Se mai întâmplase şi înainte, la Radu I, dar Mircea apare pe unele monede îmbrăcat în costum occidental, iar pe altele în costum bizantin. Asta ne spune că suntem între două lumi. Suntem în tradiţia aceasta a împăraţilor bizantini, că el apare cu o surcotă, îmbrăcat cu blana de hermină, cu o spadă, dar apare şi în costum occidental, după moda cavalerilor apuseni. Şi pe fiecare dintre aceste monede apare legenda 'Io Mircea Voievod'. Şi 'Io Mircea Voievod' se repetă pe mii şi mii de monede. Se pare, unele bătute la Târgovişte", a mai spus Cîrstina.
Monedele, de argint, cântăresc în total 2,9 kilograme. Au fiecare 0,3, maxim 0,5 grame.
„Nu ştim exact care anume sunt bătute la Târgovişte, dar se presupune că şi la Târgovişte a existat o monetărie. Apoi, după domnia lui Mircea, monetăria a mai continuat, dar, practic, a fost un declin atât de mare încât la 1500, dacă e să ne ducem la Radu cel Mare, aşa ca un nume cunoscut (...), el nu mai bate monede. Nici tatăl lui, Vlad Călugărul, nu bate monede. Deci practic suntem în vârful monetăriei, care înseamnă independenţă, putere economică, atributele acestea importante, la Mircea cel Bătrân. După aceea, declinul. Nici măcar cunoscutul Vlad Ţepeş, care bate foarte puţine monede.
S-au descoperit, aşa, câteva piese, care şi acelea sunt în studiu, nu sunt atribuite cu siguranţă (...). Abia în vremea regelui Carol, în 1867, se reia emiterea de monede cu caracterul acesta de monedă proprie, monedă naţională. Deci este semnificativ pentru istoria economică, pentru spaţiul acesta al puterii, pentru oraşul Târgovişte, până la urmă. Din toate tezaurele care s-au descoperit vreodată în Târgovişte nu există niciunul care să fie mai mare, mai semnificativ ca acesta”, a precizat muzeografa.
Odată cu povestea acestui tezaur, aflăm şi de unde vine expresia „ţi-ai dat arama pe faţă”.
„Mircea cel Bătrân şi antecesorul, dar şi urmaşii, au bătut doar monede din argint, dar Mircea bate cu un argint bun. Se încercau şi falsuri. Există din vremea lui Mircea falsuri, pentru că ne dăm seama că este acel roşu, acea aramă. 'Ţi-ai arătat arama' vine exact de aici, de la sensul propriu. Prin circulaţie, pojghiţa de argint se pierde şi iese acel roşu, acel roşiatic. 'Ţi-ai arătat arama' e la sensul propriu, dar acum îl folosim în sensul figurat”, afirmă Irina Cîrstina.
Pe unele monede apare chiar Isus. Este Mircea cel Bătrân pe o faţă şi pe revers este Isus, care binecuvântează cu mâna dreaptă şi în mâna stângă ţine Evanghelia. Mircea cel Bătrân apare cu globul crucifer, cu semnele puterii. Şi pe reversul unor monede este şi un scut al Ţării Româneşti.
„Practic apare stema Ţării Româneşti pe bucăţica aceasta foarte mică de metal. Este un scut, un coif, şi acvila Ţării Româneşti care este cu gâtul răsucit, acvila conturnată, care ţine crucea în cioc. Deci, pe o astfel de mică bucăţică de metal găsim atâtea informaţii care, practic, de ce sunt importante? Pentru că e o istorie care nu mai poate fi modificată. Dacă ceea ce s-a scris sau anumite lucruri pot fi reinterpretate în fiecare epocă, moneda este un document autentic. Ea vine exact din vremea lui Mircea cel Bătrân până la noi. Nu putem să mai batem încă o dată fierul. El a fost bătut atunci şi povestea ajunge nemijlocit până la noi, ceea ce mi se pare extraordinar. Numismatica este într-adevăr un mijloc extrem de valoros de a cunoaşte trecutul nemijlocit, cu o cale directă la emitent”, a mai declarat muzeografa de la Complexul Naţional Curtea Domnească Târgovişte.
Editor : M.B.
