Producția de vin a României a scăzut drastic în ultimii ani. Pe ce loc ne clasăm în topul mondial al suprafeţelor viticole

Seceta din ultimii ani a afectat producția de vin din România care, anul trecut, a înregistrat o scădere de 20%. Tendința este una globală, vița de vie fiind extrem de sensibilă la vremea schimbătoare. Pe de altă parte, în România și consumul de vin a scăzut.

„Super El Nino” aduce trei luni cu temperaturi de foc. Meteorolog ANM: „Vom avea fenomene la nivel global”

Chirițoiu, despre băncile amendate pentru manipularea ROBOR: Au făcut prea mult schimb de informații

UE pregătește o măsură care ar putea reduce facturile la electricitate pentru milioane de consumatori

Noi alerte de la ANM: jumătate din ţară, sub cod galben. Ploi torențiale, vijelii și grindină

Ambiții SF în China: potențiali disidenți, preziși cu AI

Românii fug de agitația orașelor: șapte din 10 locuințe sunt construite la sat. Ce spun cei care s-au mutat deja la țară

„E un disconfort”. Gara Costinești Tabără rămâne închisă, din cauza lucrărilor de reabilitare întârziate. Ce opțiuni au turiștii

Vremea capricioasă din ultimele săptămâni întârzie producția de pepeni românești. Când ar putea apărea în piețe

O treime dintre mamele din România se simt discriminate la job. De ce multe decid să pună cariera pe pauză: „Am ales să stau cu copiii”

După un an agricol dificil, cu fenomene meteo extreme, sectorul viticol din România a înregistrat una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani. Astfel, producţia redusă de struguri a dus la o scădere de aproape 20% a volumului de vin obţinut, care a ajuns la 3,7 milioane hectolitri în 2024, potrivit celui mai recent raport al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului preluat și de zf.ro.

Totuşi, România îşi menţine poziţia în topul mondial în funcție de suprafaţa viticolă, în ciuda provocărilor climatice şi economice globale. Vița de vie este cultivată pe o suprafață de 187.000 de hectare, din care 8.179 de hectare pentru struguri de masă. Aceasta o plasează pe locul opt la nivel mondial, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia.

În ceea ce priveşte consumul de vin, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane de hectolitri în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menţine cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă rezilienţă a pieţei interne, în pofida presiunilor economice şi inflaţioniste.

Scăderile nu au avut loc doar în România, ci în toată lumea. Producţia globală de vin a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Această scădere de 4,8% faţă de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum îngheţuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente şi boli ale viţei de vie, au explicat reprezentanţii Organizatiei.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane de hectolitri, în scădere cu 3,3% faţă de 2023, de asemenea cel mai scăzut din ultimii 60 de ani. Tendinţa descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferinţele generaţionale, dar şi presiunile economice precum inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare.

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane de hectolitri de vin în 2024 , un minus de 3,5% faţă de 2023, înregistrând cea mai mică producţie din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial, cu 44,1 milioane de hectolitri, urmată de Franţa cu 36,1 milioane de hectolitri, în scădere cu 23,5% şi Spania cu 31 de milioane de hectolitri.

Volumul comerţului internaţional cu vin a stagnat la 99,8 milioane de hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată, la 35,9 miliarde de euro, datorită preţurilor medii mari de 3,60 euro pe litru. Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum şi 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante şi bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât şi în valoare.

Editor : A.P.