Bani risipiţi pe investiţii inutile Guvernul vrea să construiască centrale începute în comunism

Incendiu puternic la două locuințe din Chiajna: pompierii intervin cu mai multe autospeciale

Cursă cu forțele de ordine în trafic după ce un șofer a accidentat un polițist și a încercat să scape. Cum a fost prins

O armă a fost descărcată accidental de o angajată de la Poliția Locală Constanța: glonțul a ricoșat în podea și într-un geam

Mărturia unui român aflat într-o excursie în Cracovia: „Se fugea pe toate străduțele, unii intrau în scări de bloc, unii în magazine”

Rusia, vinovata cea mai probabilă pentru amenințările asupra avioanelor din Europa. Ipoteza de lucru a serviciilor de informații (FT)

Motivele pentru care Călin Georgescu rămâne după gratii. Judecătorii invocă riscul de părăsire a României

Concedieri masive la STB: peste 800 de angajați sunt trimiși acasă. Sindicaliștii nu exclud un protest sau o grevă

Studiu: Nouă din 10 români apelează la familie când au nevoie de bani. De ce prietenii nu sunt soluția

Sezonul rece aduce un pericol ascuns în casele încălzite cu sobe. Greșeala care poate duce la incendii și intoxicații

Energia electrică pe care o poate produce România în toate centralele sale este de 20.000 MW. Consumul este însă de peste trei ori mai mic, din cauza închiderii unei bune părţi din industrie. Cu toate astea, planul guvernului este să cheltuie câteva miliarde de euro pentru a produce şi mai multă energie de care consumatorii nu au nevoie.

Centrala de la Tarniţa ar trebui să producă energie electrică ziua, iar noaptea, apa să fie pompată în amonte, pentru a reumple lacul de acumulare. În acest fel, hidrocentrala consumă curent pentru urcarea apei la deal. Mecanismul este folosit pentru a compensa producţia prea mare de energie electrică venită din alte surse.

Pentru hidrocentrala de 1000 de MW de lângă Cluj, statul încearcă să îi atragă pe investitorii chinezi. Construcţia care va fi gata în şapte ani ar trebui să echilibreze sistemul energetic, mai ales că autorităţile române vor să pună în funcţiune alte două reactoare nucleare la Cernavodă.

Lucrările la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au fost abandonate în 1989, iar dacă vor fi construite, atunci energia nucleară ar reprezenta 40% din producţia totală a României. O cantitate prea mare de energie electrică dacă ne gândim că în ultimii ani, tot aici in Dobrogea, s-au pus în funcţiune sute de turbine eoliene.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa există din anii 70, iar până acum s-au făcut patru studii de fezabilitate pentru a începe construcţia. Pentru reactoarele 3 şi 4, statul a pierdut toţi cei şase investitori interesaţi pentru că a schimbat strategia de împărţire a acţiunilor. Cu toate astea, până acum s-au cheltuit milioane de euro pe studii, conferinţe şi salarii plătite celor care lucrează la aceste proiecte, chiar dacă au rămas doar pe hârtie.

„S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, de ce să nu se cheltuiască vreo cinci milioane de euro şi pe Tarniţa?”, a spus Remus Borza, administrator Hidroelectrica.

„Societăţile de stat nu-şi mai pot permite să risipească bani aiurea”, a spus Răzvan Nicolescu, ministerul Energiei.

Specialiştii spun că, în loc să construiască centrale noi, Guvernul le poate moderniza pe cele existente, dar mai ales ar trebui să gândească măsuri pentru a repune industria pe picioare ca să aiba cine consuma această energie.