Bani risipiţi pe investiţii inutile Guvernul vrea să construiască centrale începute în comunism

Temperaturi de până la 17 grade în prima zi de Paște. Cum va evolua vremea după sărbători

Piețele agricole, în „yo-yo” după tensiunile din Iran. Expert: „Nu există risc de penurie alimentară în România”

Incendiu violent la o mănăstire din Vâlcea: o femeie a fost descoperită carbonizată. Pompierii au intervenit peste 5 ore

Negocieri fără rezultat în Pakistan. Eșec pentru JD Vance: Iranul nu acceptă acordul prezentat de SUA

Consilier BNR: Aveam nevoie de banii din Fondul de rezervă ca să atenuăm criza din Golf, dar au fost tocați pe nimic

Eugen Rădulescu: „Mă întreb cum naiba nu a prevăzut nimeni închiderea Strâmtorii Ormuz. America a pierdut categoric”

Alertă sanitară: 1,5 milioane de ouă, care ar fi contaminate cu Salmonella, retrase de la vânzare

Drum închis de trei luni între Câmpina și DN1. Lucrările nu au început, localnicii fac ocoluri zilnice

O şoferiţă a fost prinsă cu 176 de kilometri pe oră pe DN 38. Explicația dată polițiștilor: „Mi se ard cozonacii în cuptor”

Energia electrică pe care o poate produce România în toate centralele sale este de 20.000 MW. Consumul este însă de peste trei ori mai mic, din cauza închiderii unei bune părţi din industrie. Cu toate astea, planul guvernului este să cheltuie câteva miliarde de euro pentru a produce şi mai multă energie de care consumatorii nu au nevoie.

Centrala de la Tarniţa ar trebui să producă energie electrică ziua, iar noaptea, apa să fie pompată în amonte, pentru a reumple lacul de acumulare. În acest fel, hidrocentrala consumă curent pentru urcarea apei la deal. Mecanismul este folosit pentru a compensa producţia prea mare de energie electrică venită din alte surse.

Pentru hidrocentrala de 1000 de MW de lângă Cluj, statul încearcă să îi atragă pe investitorii chinezi. Construcţia care va fi gata în şapte ani ar trebui să echilibreze sistemul energetic, mai ales că autorităţile române vor să pună în funcţiune alte două reactoare nucleare la Cernavodă.

Lucrările la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au fost abandonate în 1989, iar dacă vor fi construite, atunci energia nucleară ar reprezenta 40% din producţia totală a României. O cantitate prea mare de energie electrică dacă ne gândim că în ultimii ani, tot aici in Dobrogea, s-au pus în funcţiune sute de turbine eoliene.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa există din anii 70, iar până acum s-au făcut patru studii de fezabilitate pentru a începe construcţia. Pentru reactoarele 3 şi 4, statul a pierdut toţi cei şase investitori interesaţi pentru că a schimbat strategia de împărţire a acţiunilor. Cu toate astea, până acum s-au cheltuit milioane de euro pe studii, conferinţe şi salarii plătite celor care lucrează la aceste proiecte, chiar dacă au rămas doar pe hârtie.

„S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, de ce să nu se cheltuiască vreo cinci milioane de euro şi pe Tarniţa?”, a spus Remus Borza, administrator Hidroelectrica.

„Societăţile de stat nu-şi mai pot permite să risipească bani aiurea”, a spus Răzvan Nicolescu, ministerul Energiei.

Specialiştii spun că, în loc să construiască centrale noi, Guvernul le poate moderniza pe cele existente, dar mai ales ar trebui să gândească măsuri pentru a repune industria pe picioare ca să aiba cine consuma această energie.