Biziday | Statul provoacă ţepe în lanţ

De ce au nevoie SUA de mai multe trupe și avioane în România. General: „Aplică legile luptei armate”

Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, în România. Președintele ucrainean va avea o întrevedere cu Nicușor Dan

Daniel Dăianu avertizează: Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar provoca un șoc energetic global

Medicul demis după scandalul de la centrul de arși Floreasca îl dă în judecată pe ministrul Sănătății

Patru din zece funcții de conducere în România sunt ocupate de femei. Ce le diferențiază de bărbații lideri

„Este un simbol al puterii”. Istoria de 200 de ani a tronului pe care au stat ultimii domnitori ai Moldovei. Cum arată astăzi

Povestea lui Gobi, barza care și-a petrecut iarna într-un sat din județul Covasna. Localnicii au adoptat-o

Orașul în care câinii-roboți patrulează pe străzi și promovează curățenia. Localnicii sunt sceptici

Fritz: PSD vrea să finanțeze tot pachetul social, dar fără să spună de unde vin banii

Programul guvernamental a fost gândit ca un impuls pentru firmele mai mici care ar fi trebuit să se extindă și să creeze locuri de muncă.

Statul le-a promis că le va deconta până la 90 la sută din investiţiile făcute și, în această bază, mulți chiar s-au aruncat. Apoi, când banii de la stat nu au mai venit, programul guvernamental a provocat lanțuri de falimente.

Marius are o fabrică de confecții într-o localitate din Olt.

„Ne-a încurcat foarte mult, pentru că au fost comenzi pe care nu am mai putut să le luăm, fapt pentru care o mare parte din subcontractorii noştri, fabrici mai mici care lucrează pentru noi, multe dintre ele au închis, pentru că nu au mai avut aceste comenzi, nu au putut să îşi cumpere utilaje şi au trebuit să închidă”, spune Marius Anuţa, patronul unei fabrici de confecţii din Priseaca, Olt.

Problema acestui program este că atunci când face bugetul, guvernul uită să aprobe și sumele necesare finanţării lui. De exemplu, anul acesta, deși bugetul este pe excedent, mii de patroni așteaptă degeaba 250 de milioane de lei care nici la rectificare nu au fost aprobați.

Până atunci, cei care s-au calificat să primească ajutorul de la stat au început să se împrumute la bănci, să cumpere utilaje, dar pe care nu au cum să le folosească.

„98 la sută dintre cei care accesează fonduri europene le implementează cu ajutorul creditelor. Au mai fost situaţii de beneficiari care au avut aprobat jumătate de buget pe 2014, pe care l-au şi primit, şi jumătate pe 2015, adică şi-au început o hală, au dus-o la jumătate şi apoi din resurse proprii au trebuit să o continue pentru că era inutilă la jumătate şi acum nu îşi mai pot rambursa creditul bancar din banii pe care se bazau”, spune Marius Căpăţână, consultant.

O sută de mii de euro este suma maximă pe care o firmă o poate primi prin ajutorul de minimis, bani acordaţi în interval de doi ani.

În momentul de faţă, şase sute de proiecte sunt blocate, iar oamenii au trimis o nouă scrisoare deschisă premierului Ponta.

Datele oficiale arată că anul trecut patronii au creat 2.200 de noi locuri de muncă în baza acestui program guvernamental. Cum banii încă nu există, iar şansele să fie alocaţi curând nu sunt foarte mari, se reduce şi timpul pe care oamenii îl mai au la dispoziţie pentru a-şi termina proiectele.