Preţurile gazelor şi, implicit, ale electricităţii vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite şi foarte mulţi consumatori industriali vor falimenta, se arată într-o analiză a Asociaţiei Energia Inteligentă, potrivit Agerpres.
Preţul gazelor naturale a atins marţi un nou prag record pe bursa din Olanda, 251 euro/MWh, deşi în Europa temperatura medie a aerului este de 25 grade Celsius.
Preţurile gazelor şi implicit ale electricităţii vor atinge în această iarnă valori nemaiîntâlnite, iar problema cea mai importantă a iernii viitoare este existenţa efectivă a gazelor, ceea ce va duce la situaţia în care unii consumatori sau ţări vor fi determinaţi să ofere oricât pe gaze, doar pentru a le avea, spun autorii studiului.
"Anul trecut, creşterea preţului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligaţiilor contractuale pe termen lung şi a unor probleme tehnice. Această situaţie a determinat o creştere a preţului gazelor cu 463% faţă de preţul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre ţări din Europa va aduce preţuri la gaze în iarnă, care nu au mai existat vreodată pentru acest produs", susţin specialiştii.
Există două prognoze în spaţiul public, care arată că este posibil ca preţul gazelor tranzacţionate pe bursă să crească cu 44% - 60% în iarna 2022-2023. Deşi aceste valori sunt ameţitoare, nu reprezintă scenariul cel mai pesimist posibil al creşterii preţului la gaze în această iarnă .
Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI, aminteşte că, în martie 2022, în cadrul dezbaterilor privind OUG de Plafonare a preţului la gaze şi energie electrică, afirma: "Conform proiectului de OUG preţul gazelor naturale vândute de producători se stabileşte la 150 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziţiona pentru populaţie şi de 250 lei/MWh pentru gazele care se vor achiziţiona pentru consumatorii producătorii de energie termică. Această situaţie va determina, exact cum s-a întâmplat în cazul OUG 114, o explozie a preţului la gaze pentru consumatorii non casnici care consumă mai mult de 50.000 MWh/an. Respectiv aceşti consumatori vor achita aproape toate gazele din import în următorul an (cca. 80%), dar şi diferenţa între preţul de piaţă şi preţul plafonat pentru gazele din producţie internă, adică consumatorii industriali vor achita un preţ de minim 1000 lei/MWh. Apreciez că majoritatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 50.000 MWh/an vor falimenta".
Consumul de gaze a scăzut conform datelor INS în primele şase luni ale acestui an cu 8,5% la gazele naturale şi cu 3,7% la energie electrică faţă de consumul din anul trecut. Asta în condiţiile în care mulţi dintre consumatori aveau preţurile de anul trecut în contracte, valabile până în lunile iulie - septembrie anul acesta şi doar după această perioadă impactul preţurilor mari din prezent se va reflecta în activitatea companiilor.
La sfârşitul anului 2022, urmare a restrângerii activităţii unor companii, în special din rândul celor care consumă peste 50.000 MWh, este posibil să înregistrăm o scădere a consumului anual la gaze cu până la 15% (valoare la care ne-am angajat să facem economii la gaze).
"Tot în martie 2022, atrăgeam atenţia că plafonarea preţului la energie va determina un cost pentru bugetul de stat al cărui procent raportat la PIB va fi mai mare decât procentul alocat învăţământului (3,7% din PIB)" . Autorităţile anunţă acum că a estimat că ponderea din PIB care trebuie să acopere costurile cu plafonarea preţului se ridică la 3%. Având în vedere că România va fi dependentă în această iarnă de gaze din import, dar şi de cantităţi de energie electrică din import, şi luând în considerare evoluţia de pe bursele de gaze din Europa a preţului, apreciem că în fapt sunt necesari peste 4% din PIB pentru a acoperi aceste plăţi către furnizorii din energie şi gaze", mai spun specialiştii AEI.
Aceştia au arătat că situaţia se datorează schemei de plafonare a facturilor.
"Situaţia actuală aşa cum se poate observa era mai mult decât predictibilă, însă încăpăţânarea autorităţilor de a aplica schema plafonării, doar pentru că se făcea temporar pe banii altora decât banii statului, ne aduce în situaţia de a necesita luarea de măsuri dure acum la intrarea în iarnă. Din păcate într-o perioadă de vară, în care consumul era mic şi în care se puteau aplica măsuri energetice, cu care oamenii să intre în iarna 2022-2023, la un nivel suportabil, nu au fost luate, şi ne găsim, din nou, la începutul iernii, să venim să experimentăm pe spinarea oamenilor măsuri în energie la fel ca în anul 2021", potrivit AEI.
Experţii asociaţiei spun că această schemă de plafonare trebuie modificată, pentru că periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze.
"Până în momentul de faţă am jucat 'bambilici' cu furnizorii şi asta s-a putut pentru că încă nu am intrat în iarnă şi cantităţile de gaz şi energie vândute sunt mici. În momentul în care aceste cantităţi vor deveni semnificative, furnizorii nu vor mai putea face pe agenţii de împrumut din umbră ai statului (băncile nu vor mai finanţa furnizorii datorită riscului ridicat pe care aceştia îl prezintă) şi probabilitatea blocajului financiar pe piaţa gazelor şi a energiei va fi iminent. Bucuria statului că protejează consumatorii cu banii altora este aproape de se încheia şi continuarea acestui joc periclitează siguranţa aprovizionării cu gaze", se mai arată în studiu.
