Economia subterană. România, locul doi în Europa

Cum afectează seceta extremă și invazia de ciori recoltele României: pierderi uriașe și disperare la sate

De ce trebuie să păstrăm ratingul de țară. Economist: În momentul în care ajungi în categoria junk dispari de pe radarul investitorilor

Un nou val de caniculă în România: când se ating temperaturile maxime și care sunt regiunile cele mai afectate

Pompier român în Franța: „Fiecare intervenție presupune riscuri reale”

Dragoș Pîslaru anunță încă două săptămâni de negocieri cu sindicatele pe legea salarizării

„Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate”. Rogobete cere explicații după ce Bihorul a primit mai multe posturi decât județe mai mari

A doua zi de grevă în Sănătate. Sindicatele acuză scăderi salariale

Alertele de dronă din ultimele zile au pus pe jar oamenii din sud-estul României: „Ne este teamă. Oricând ne putem aștepta”

Tragedie pe un drum național din Bihor: Un copil de 14 ani aflat pe trotinetă a murit după ce a fost lovit de o mașină

Valoarea economiei subterane a scăzut semnificativ doar în 2009. Și asta nu datorită măsurilor luate de guvernanți, ci din cauza a scăderii bruște a produsului intern brut, ca urmare a crizei. Anul acesta, economia subterană a continuat să crească în cifre absolute, dar a scăzut ușor ca pondere în PIB.

Doar bulgarii ne mai întrec la acest capitol. La ei, economia subterană depășește 31 la sută din produsul intern brut. Suntem aproape la egalitate cu ţări precum Lituania sau Estonia, dar cu mult peste austrieci - un record cam greu de invidiat.

Potrivit studiului, mai bine de jumătate din economia ilicită a ţării noastre se alimentează din evaziunea fiscală. Specialiștii estimează că bugetul pierde anual 22 de miliarde de euro din neplata taxelor, a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. Restul până la 40 de miliarde ar proveni, de exemplu, din fenomene precum munca la negru.

Dacă toţi aceşti bani ar intra în conturile statului, guvernanţii nu ar mai avea probleme cu finanţarea unor proiecte importante, lăsate de izbelişte. Cu 40 de miliarde de euro, cât reprezintă economia paralelă a ţării, s-ar putea reface sistemul de irigaţii, s-ar construi autostrada spre munte sau cea de la Piteşti la Sibiu ori s-ar putea moderniza sistemul de cale ferată. Şi după asta, ar mai rămâne destui bani pentru plata salariilor şi a pensiilor pentru încă un an și jumătate.