Economia subterană. România, locul doi în Europa

Ce părere au partenerii României despre criza politică de la București. Nicușor Dan: „E importantă linia roșie pe care eu am trasat-o”

UE a cumpărat o cantitate record de gaze din Rusia, în 2026. Valoarea este estimată la 6 miliarde de euro

Agricultură la mila vremii. Cu ce au înlocuit fermierii din vestul țării culturile de cereale, în lipsa sistemelor de irigații

Cristian Păun, despre Neptun Deep: „Principalul pericol este că vom exporta gazul, iar industria se va dezvolta în altă parte”

Ciocolata de la Transporturi, motiv de scandal între Miruță și Grindeanu

Primele mărturii ale echipajului navei lovite în Marea Neagră: „Trei drone ne-au atacat în timpul nopții”

Noi reguli pe stadioane: berea revine pe arene, spectacole pirotehnice și obligații privind accesul persoanelor cu dizabilități

Consiliul Europei critică România pentru azilele ilegale din Bihor: Autoritățile au ignorat ani în șir avertismentele privind abuzurile

Șeful Agenției de Cadastru: Datele oamenilor sunt în siguranță. Aplicațiile vor fi migrate pe cloud-ul guvernamental coordonat de STS

Valoarea economiei subterane a scăzut semnificativ doar în 2009. Și asta nu datorită măsurilor luate de guvernanți, ci din cauza a scăderii bruște a produsului intern brut, ca urmare a crizei. Anul acesta, economia subterană a continuat să crească în cifre absolute, dar a scăzut ușor ca pondere în PIB.

Doar bulgarii ne mai întrec la acest capitol. La ei, economia subterană depășește 31 la sută din produsul intern brut. Suntem aproape la egalitate cu ţări precum Lituania sau Estonia, dar cu mult peste austrieci - un record cam greu de invidiat.

Potrivit studiului, mai bine de jumătate din economia ilicită a ţării noastre se alimentează din evaziunea fiscală. Specialiștii estimează că bugetul pierde anual 22 de miliarde de euro din neplata taxelor, a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. Restul până la 40 de miliarde ar proveni, de exemplu, din fenomene precum munca la negru.

Dacă toţi aceşti bani ar intra în conturile statului, guvernanţii nu ar mai avea probleme cu finanţarea unor proiecte importante, lăsate de izbelişte. Cu 40 de miliarde de euro, cât reprezintă economia paralelă a ţării, s-ar putea reface sistemul de irigaţii, s-ar construi autostrada spre munte sau cea de la Piteşti la Sibiu ori s-ar putea moderniza sistemul de cale ferată. Şi după asta, ar mai rămâne destui bani pentru plata salariilor şi a pensiilor pentru încă un an și jumătate.