România ar putea înregistra în 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, dacă măsurile fiscale deja aprobate vor fi aplicate integral, iar cheltuielile publice vor rămâne sub control, a declarat economistul Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan. „Performanța fiscală din 2025, când deficitul a fost mai mic decât estimările inițiale, nu a fost o surpriză, ci rezultatul unor decizii bugetare care și-au produs deja efectele”, a adăugat acesta.
Totuși, economistul a avertizat că rezultatul final va depinde în mare măsură de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026, subliniind că orice derapaj afectează direct credibilitatea României și costurile de finanțare.
2027, anul cu cele mai multe semne de întrebare
Dacă pentru 2026 perspectivele sunt relativ clare, situația devine mult mai incertă în 2027, când nu există, deocamdată, măsuri fiscale concrete.
„Pentru 2027 nu avem nimic definit. Există poate intenții, dar nu și politici clare. Prognoza de deficit sub 5% este optimistă, însă nu știm încă dacă este și realistă”, a explicat economistul.
În opinia sa, atingerea acestei ținte va depinde de capacitatea statului de a-și crește veniturile și de a menține controlul asupra cheltuielilor.
Pe partea de venituri, Alexandru-Chidesciuc a atras atenția asupra unei probleme cronice: slaba colectare a taxelor, care persistă de aproximativ două decenii: „România nu a reușit să îmbunătățească semnificativ colectarea în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, în prezent văd un efort mult mai mare din partea Guvernului. Dezechilibrele dintre cât ar trebui să se încaseze și cât se încasează efectiv au crescut și ele, ceea ce pune presiune suplimentară”.
Economistul consideră că tocmai această presiune ar putea forța autoritățile să accelereze reformele în zona fiscală.
CITEȘTE ȘI: Cum a susținut PNRR creșterea economică a României și ce risc major apare după 2026
Cheltuielile vor crește, dar sub ritmul economiei
În ceea ce privește cheltuielile, economistul nu crede că salariile și pensiile vor mai rămâne înghețate după 2026, dar se așteaptă ca majorările să fie mai mici decât creșterea PIB-ului nominal.
„Nu e rezonabil să credem că vor rămâne înghețate, însă dacă vor crește sub ritmul economiei, controlul cheltuielilor va continua”, a explicat el, subliniind că ajustarea bugetară din 2025 s-a bazat pe doi factori principali: limitarea strictă a cheltuielilor și creșterea TVA.
„Când ne uităm la veniturile statului, nu prea există altă explicație pentru supra-performanță decât majorarea TVA. A fost o decizie contestată, dar cu impact clar asupra bugetului”, a afirmat economistul.
Editor : A.D.
