Analiză Prețurile la electricitate ajung tot mai des sub zero în Europa. Ce înseamnă și de ce energia verde pune presiune pe rețele

Data publicării:
ilustratie cu un bec aprins, monede si un calculator
Foto: Getty Images

Creșterea rapidă a producției de energie din surse regenerabile a pus o presiune tot mai mare pe sistemul energetic european în 2025, ducând la apariția frecventă a prețurilor negative la energie electrică, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Pe scurt, este vorba despre situații în care oferta de energie depășește atât de mult cererea, încât producătorii ajung să plătească pentru ca electricitatea să fie preluată din rețea.

Prețurile negative apar atunci când sistemul energetic este supraalimentat cu electricitate, iar consumul nu poate ține pasul.

Acest lucru se întâmplă mai ales în zilele cu vânt puternic și soare abundent, când producția de energie eoliană și fotovoltaică crește brusc. Pentru că electricitatea nu poate fi stocată ușor în cantități mari, iar oprirea unor centrale regenerabile nu este întotdeauna simplă sau rentabilă, prețurile coboară sub zero pentru a încuraja consumul sau reducerea producției.

Germania și Spania, exemplele cele mai clare

Datele din 2025 arată cât de amplu a devenit fenomenul. Germania a înregistrat 573 de ore cu prețuri negative la energie electrică, cu aproximativ 25% mai mult decât în anul precedent.

În Spania, unde prețurile negative au apărut pentru prima dată în 2024, numărul acestor episoade s-a dublat în 2025.

Creșterea este explicată prin extinderea rapidă a capacităților eoliene și solare, în timp ce consumul de energie a rămas relativ constant, iar rețelele de transport nu pot muta suficient de repede energia din zonele cu surplus către cele unde este nevoie.

De ce nu face față rețeaua energetică

Rețelele electrice din Europa au fost construite într-o perioadă în care producția era concentrată în câteva centrale mari.

Energia regenerabilă, în schimb, este dispersată geografic și depinde de condițiile meteo.

Modernizarea rețelelor, pentru a transporta rapid energia electrică pe distanțe mari, avansează mai lent decât instalarea de noi parcuri eoliene și solare.

În plus, capacitățile de stocare, precum bateriile, sunt încă limitate și costisitoare, iar cererea de energie nu este suficient de flexibilă pentru a crește rapid în momentele de supraofertă.

Fenomenul va continua și în 2026

Analiștii de la BloombergNEF estimează că aceste situații se vor repeta și în 2026.

Capacitatea de producție a energiei regenerabile continuă să crească într-un ritm mai rapid decât rețelele electrice, stocarea și consumul.

Cu alte cuvinte, Europa produce tot mai multă energie verde, dar nu are încă infrastructura necesară pentru a o folosi eficient în orice moment.

Cum se schimbă piața energiei

Frecvența prețurilor negative afectează direct veniturile producătorilor de energie regenerabilă, care în astfel de perioade câștigă mai puțin sau chiar pierd bani.

În același timp, apar oportunități pentru alți jucători din piață.

Traderii de energie investesc tot mai mult în stocarea electricității în baterii, cumpărând energie atunci când prețurile sunt sub zero și revânzând-o ulterior, când cererea depășește oferta.

Această strategie devine profitabilă tocmai din cauza volatilității tot mai mari a prețurilor, determinată de dependența de vreme a producției regenerabile.

De ce sunt încă necesari combustibilii fosili

Chiar dacă energia regenerabilă se extinde rapid, combustibilii fosili rămân o componentă esențială a sistemului energetic.

Atunci când vântul scade sau cerul este acoperit, centralele pe gaze sau cărbune asigură energia necesară pentru a evita penele de curent.

Această alternanță explică de ce piața se confruntă atât cu prețuri negative în perioadele de supraofertă, cât și cu creșteri bruște ale prețurilor atunci când producția de energie regenerabilă scade.

„Aceste decalaje mari ale prețurilor vor persista probabil în 2026. Impulsul pentru mai multe surse regenerabile va fi întâmpinat de o revenire lentă a cererii de energie și de un potențial crescut pentru gaze și cărbune pe unele piețe, pentru a satisface cererea suplimentară”, a declarat Florence Schmit, analist la Rabobank.

Editor : A.D.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri