Proteste față de o hidrocentrală începută prin decret ceaușist

ONG Declic.ro a strâns sute de semnături de protest împotriva derulării de către compania de stat Hidroelectrica a unei microhidrocentrale pe râul Bistra, proiect care, spun nemulțumiții, dar și ecologii va duce la secarea râului. Proiectul a fost inițiat cu 38 de ani în urmă prin Decret al Consiliului de Stat.

Sutele de proteste din campania inițiată de către Declic vin în condițiile în care joi urmează să aibă loc licitația ”Documentații cadastrale pentru culoar de expropriere și rapoarte de evaluare conform Legii 255/2010, pentru AHE Bistrița Poiana Mărului Poiana Ruscă - Aducțiunea secundară Bistra, respectiv captările Bistra,Valea Lupului și Bucova - SH Hațeg”.

„Se reiau demersurile de secare a râului Bistra. Este o componentă a proiectului ceaușist aprobat prin Decretul 294/1981”, spune organizația menționată.

„Bistra a fost salvată anii trecuți de un proiect MHC când peste 7.000 de cetățeni au semnat pentru salvarea ei. Acum, reîncep demersurile de secare a Bistrei, fapt care este „de neconceput”, spune Declic.

Activiștii afirmă că Bistra este un râu extrem de valoros ecologic și peisagistic iar de menținerea sa în albia naturală (și nu în tunel de aduțiune) depinde și calitatea vieții locuitorilor din 15 localități riverane, cetățeni care nu au fost niciodată consultați dacă sunt de acord cu așa ceva.

„Nu este doar o problemă de protecția mediului. Fiind vorba de un râu emblematic, componentă principală a culoarului care separă Carpații Occidentali de cei Meridionali, râu care insoțește drumul care leagă Banatul de Ardeal, secarea lui va lăsa un gust amar și tuturor călătorilor care vor mai traversa acest culoar”, afirmă organizația.

Aceasta menționează un dezastrul ecologic provocat de secarea Bistrei Mărului, care afectează și Bistra aval de confluență. „Ajunge faptul că afluenții Marga și Niermeș au fost deja captați. Captarea Bistrei ar duce la dispariția râului de munte pe o lungime a cursului de 30 de kilometri, de la captarea situată amonte de Bucova până la Oțelu Roșu. Iar aval, pe încă 20 de kilometri, dezastrul ecologic deja prezent, provocat de lipsa debitului afluentului principal, se va amplifica la paroxism. La o lungime de 50 de kilometri de curs de râu afectată este evident vorba de un impact semnificativ asupra mediului, de un adevărat dezastru ecologic”.

Impactul de mediu va fi semnificativ, inclusiv asupra unor situri Natura 2000. „Chiar dacă această captare nu este plasată în situl Natura 2000, ci în proximitatea acestuia, râurile având nevoie de continuitate pentru a-și păstra starea ecologică, efectul semnificativ asupra sitului Natura 2000 ”Coridorul Rusca Montană - Țarcu – Retezat” este cert. De asemenea, din cauza faptului că debitul deviat nu va mai fi niciodată recuperat de râul Bistra, fiind deviat spre hidrocentrala Ruieni din bazinul Sebeșului, este afectat semnificativ și situl Natura 2000 ”Râul Timiș între Rusca și Prisaca”, spune organizația.

Ecologiștii invocă angajamente europene care fac ilegală continuarea acestui proiect, în actuala formă. România, prin aderarea la Uniunea Europeană, se obligă să respecte Directiva Cadru privind Apa care interzice deteriorarea stării corpurilor de apă. România este obligată, ca semnatară a Convenției Carpatice, să dezvolte ”politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apă, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane, precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede şi a ecosistemelor de zone umede”.

Masacru al Hidroelectrica asupra râurilor de munte

Hidroelectrica are sute de hidrocentrale și sute de captări secundare, care au provocat un adevărat masacru al râurilor carpatine. Extinderea acestui masacru este de neconceput. Hidroelectrica trebuie măcar acum, la 30 de ani de la Revoluție, să renunțe la a se ghida după decretele lui Ceaușescu și să facă eforturi reale pentru a respecta legislația contemporană de ape și mediu (deziderat de care este extrem de îndepărtată). Un prim pas ar fi abandonarea definitivă a atacului asupra Bistrei, spune Declic.

Ce spun ecologii

Călin Dejeu, biolog, explică de ce sunt nemulțumiți activiștii de la Declic și cei 377 de semnatari ai protestului. „Hidroelectrica vrea să continue lucrările la un tunel de aducțiune mai vechi, să sape în continuare pe sub munte, pentru a capta râul Bistra puțin amonte de satul Bucova. Debitul râului deviat va ajunge în lacul de acumulare Poiana Mărului, iar de aici pe sub munte la hidrocentrala de la Ruieni, în valea Sebeșului.

Astfel, Bistra va fi privată de apele sale pe tot restul cursului, aproximativ 50 de kilometri. Deja avem în zona un mai vechi dezastru ecologic, parte a aceluiași proiect hidroenergetic megalomanic "Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca". Este vorba de secarea Bistrei Mărului, afluentul principal al Bistrei.

Pe hărțile istorice se vede că la confluență albia Bistrei Mărului era aproape la fel de lată ca a Bistrei, înainte ca Bistra Mărului să fie deviată spre Ruieni. Acum se vede că albia Bistrei Mărului a disparut aproape complet, din cauza devierii debitului râului spre bazinul Sebeșului, de sus, de la barajul Poiana Mărului. Dacă acest nou demers la Hidroelectricii de captare și a Bistrei este finalizat, ceea ce s-a întamplat cu albia Bistrei Mărului se va întampla și cu albia Bistrei. Vom avea o confluență între două râuri fantomă”, susține el.