Heat-flation și sog-flation: Cum ne afectează fenomenele meteo extreme buzunarul. Avertismentul experților
După shrinkflation, manevra comercianților prin care micșorează produsele în cantitate, în timp ce prețurile rămân același, și cheap-flation, produse cu ingrediente mai proaste, apare heat-flation, adică inflația termică și se referă la faptul că, din cauza secetei, prețurile alimentelor explodează. Însă, mai apare un fenomen care aduce după el o posibilă creștere a prețurilor și se numește sog-flation. Bloomberg a inventat termenul și se referă la precipitațiile excesive care pun în dificultate agricultura globală și induc în piață scumpiri.
Extremele meteo vor fi cele care își vor pune amprenta pe inflația alimentelor, mai precis, pe evaluarea banilor pe care îi avem în buzunar și pe prețurile la mâncare.
Legătura dintre căldură și creșterea prețurilor de alimente este intuitivă. Dacă grâul începe să se ofilească și să moară, poți să pariezi că făina se va scumpi. Când Europa a suferit valuri de căldură în anul 2022, au crescut prețurile alimentelor, care erau deja expandate din cauza invaziei Ucrainei de către Rusia. Europa a înregistrat atunci o inflație record a alimentelor de 9,2%, iar 1% dintre acestea a provenit din heatinflation. Seceta afectează recoltele de soia, floarea-soarelui și porumb. De asemenea recoltele de măsline, sfeclă și trestie de zahăr au trecut prin heatinflation, făcând ca prețurile să explodeze la produsele finale.
Un raport publicat în aprilie de către serviciul Copernicus al UE, a arătat că în 2023, deși Europa a experimentat un număr de zile cu stres termic extrem, a fost și una dintre cele mai umede perioade. Continentul a primit cu 7% mai multe precipitații decât media dintre anii 1991-2020, cu 1,6 milioane de oameni, afectați de inundații.
A fost una dintre cele mai umede ierni cu cantități record și averse care nu se mai opreau. Dar au afectat nu numai culturile de iarnă, dar au pus pericole și semănatului de primăvară. Fermierii prevăd o reducere substanțială a producției în acest an.
Fermier: „Luăm în calcul o reducere a recoltelor de 30-40%. Cartoful, de asemenea, a avut de suferit în Marea Britanie. Prețurile la cartofii albi din Anglia au crescut cu 81 % de la an la an. Prețurile olandeze la cartofii de procesare au ajuns, în aprilie, la cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii ani. La 370 de euro pe tona metrică. Jucătorii de pe piață se așteaptă la creșteri suplimentare de preț înainte ca noua recoltă să vină ]n 2024. Lipsa de cartofi pe continent pare un risc real. O problemă pentru unul dintre alimentele noastre de bază. Europenii mănâncă printre cele mai mari cantități de cartofi pe cap de locuitori din orice regiune din lume. Aproximativ 90 de kg în medie pe an.”
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
