Propunere în Parlament: Pact național pe proiectele majore. 30 de miliarde de euro, disponibile

Cu exemple din perioada interbelică, deputatul ALDE Varujan Vosganian a propus miercuri, la şedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri, încheierea unui pact naţional, care să vizeze punerea în aplicare a unor proiecte importante pentru generaţiile următoare.

"În 1999 mi-am pus semnătura pe un pact al tuturor partidelor care au declanşat probabil primul mare proiect românesc de după 1990: integrarea în UE. Eu reprezint ALDE, un partid cu temeiuri liberale (...) dar sunt pregătit să întind mâna tuturor celor care doresc ca această Românie să aibă centrul de greutate înlăuntrul său, să aibă proiectele naţionale şi să asumăm împreună un pact naţional în ce priveşte perioada următoare, astfel încât să dăm o şansă generaţiilor care vor veni, să sărbătorească cum se cuvine următorul centenar. Vom merge la Alba Iulia. Am fost la Alba Iulia în 1990. Eram cel mai tânăr dintre liderii politici de pe scena aceea. În loc să văd iubire, am văzut ură atunci. Sper să nu se mai întâmple acum la fel. Sper ca tranziţia să se încheie prin asumare de către fiecare dintre noi a destinului naţional", a spus deputatul ALDE.

Varujan Vosganian a adăugat că în decurs de cinci ani România poate mobiliza 30 de miliarde de euro pentru îndeplinirea unor obiective importante, informează Agerpres.ro.

"E nevoie de un pact naţional, aşa cum Spania cu pactul de la Moncloa a întemeiat spaţiul democratic în Spania, aşa şi noi trebuie să avem un astfel de pact. Nu îmi vorbiţi de resurse, o ţară ca România poate în timp de cinci ani, prin resurse bugetare, resurse europene şi angajarea datoriei publice, să mobilizeze oricând 30 de miliarde de euro cu condiţia să ştim ce să facem cu ei. În 1918, de la dreapta conservatoare şi până la socialişti, de la Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu sau Ionel I. C. Brătianu, până la Iosif Jumanca şi Ion Flueraş, toţi oamenii politici şi-au dat mâna pentru a îndeplini acelaşi obiectiv. Şi azi simt nevoia să îmi cer iertare pentru toţi liderii basarabeni şi bucovineni care nu au fost integraţi, aşa cum meritau, în elita politică de după război. Simt nevoia să îmi cer iertare pentru toţi liderii Marii Românii care au murit în închisori sau care au suferit persecuţiile regimului comunist", a spus el.

Varujan Vosganian a subliniat importanţa reîntoarcerii statului "în mijlocul societăţii care l-a creat", dar şi a unor rute de transport eficiente între provinciile istorice.

"În primul rând, statul român nu trebuie să coboare ca grindina, de sus în jos, ci să se reîntoarcă în mijlocul societăţii care l-a creat. Trebuie ca Bucureşti, capitala noastră, să nu fie nici prea departe, nici prea arogantă şi nici prea costisitoare pentru România. Trebuia ce cei care ne reprezintă în jocul diplomaţiei internaţionale să joace cu toţii în aceeaşi echipă naţională, care este cea a României. Trebuie ca atunci când ascultăm 'Deşteaptă-te române!' el să fie imnul naţional al tuturor cetăţenilor români. Trebuie ca atunci când vrem să legăm cu adevărat provinciile istorice să avem un tren de mare viteză care din Bucureşti şi până la Timişoara să facă mai puţin de trei ore şi care din Moldova până în Ardeal cu autostradă să facă mai puţin de două ore", a spus Vosganian.

Deputatul ALDE a reliefat semnificaţia unei evaluări sincere şi a unei asumări conştiente, în care "să nu ne prezentăm lumii nici din cale afară de vanitoşi, dar nici din cale afară de umili".

"Probabil că cea mai mare izbândă este acea că drapelul nostru flutură alături de cel al ţărilor care doresc în lume pacea şi democraţia. Există însă şi neîmpliniri. Probabil că cele mai mari două neîmpliniri sunt, în primul rând, că România Mare nu mai e la fel de mare, iar în al doilea rând faptul că Marea Unirea nu a dus la o Românie unită în profunzimile ei. De aceea cred că anul acesta al sărbătorii trebuie să fie şi un an al lucidităţii, al evaluării sincere şi al asumării conştiente", a declarat Vosganian.