Traficul de călători în staţiile de metrou din Bucureşti a crescut cu 3% în perioada 2014 - 2019, până la 177 de milioane, iar cea mai aglomerată staţie este Aurel Vlaicu, care a înregistrat un avans de 46% a numărului de pasageri, de la 5,4 milioane la 8,1 milioane, raportat la perioada de referinţă, arată o analiză Crosspoint Real Estate, bazată pe datele Metrorex, citată de Agerpres.
„Deşi stocul de birouri al capitalei aproape că s-a dublat în ultimii 6 ani, ajungând la peste 3 milioane de metri pătraţi în care lucrează aproximativ 350.000 de angajaţi, numărul de călătorii cu metroul nu a înregistrat o creştere semnificativă în această perioadă. Traficul de călători în staţiile de metrou din Bucureşti a crescut per total cu doar 3% din 2014 până în 2019, de la 173 milioane la 177 milioane de călătorii. Schimbările apărute în clasamentul celor mai aglomerate staţii staţii de metrou reflectă în special dezvoltarea segmentului de birouri în capitală. Staţia Aurel Vlaicu, pe locul 8 în topul celor mai tranzitate staţii în 2014, este acum prima în acest top, cu o creştere de 46%, de la 5,4 milioane la 8,1 milioane de călătorii faţă de 2014”, se menţionează în analiză.
Potrivit realizatorilor, această creştere este direct proporţională cu cea a stocului de birouri din zonă din ultimii ani, numărul de angajaţi din zonele Aurel Vlaicu/Pipera ajungând la peste 120.000, în 2019.
„Dacă în zone precum cele de nord şi de vest ale Bucureştiului creşterea numărului de călători este în primul rând o consecinţă a dezvoltării proiectelor de birouri, în sudul Capitalei creşterea semnificativă a traficului este cauzată de numărul record de proiecte rezidenţiale noi cu preţuri accesibile”, conform sursei citate.
Magistrala M2 de metrou care leagă sudul de nordul Bucureştiului continuă să fie cea mai tranzitată, însă numărul călătoriilor pe această rută a scăzut cu 7%, în ultimii şase ani.
Pe de altă parte, singura magistrală care a înregistrat o creştere a traficului de călători este M4, ca urmare a inaugurării în 2017 a două staţii noi, respectiv Laminorului şi Străuleşti.
Editor: Robert Kiss
