Premierul Ilie Bolojan a avertizat, vineri, constructorii care lucrează la electrificarea şi reabilitarea liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor că au la dispoziţie patru luni pentru a accelera lucrările pe tronsoanele critice. În lipsa progreselor, pot fi aplicate corecţii financiare de până la 200 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Avertismentul vine după ce şeful Guvernului a analizat joi, la Palatul Victoria, stadiul investiţiei de peste 7,6 miliarde de lei alături de reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), iar vineri a vizitat şantierul în zona Vadul Crişului.
Premierul a explicat că deşi în condiţii normale proiectul trebuia finalizat în această vară, întârzierile majore au obligat Guvernul să mute finanţarea de pe componenta de granturi pe cea de împrumut a PNRR.
„Constatând că acest proiect nu poate fi finalizat, a fost mutat de pe suma de grant pe componenta de împrumut, în aşa fel încât să ne luăm măsuri că dacă se întâmplă ceva şi nu se pot controla lucrurile, nu se pierde suma aferentă proiectului, care este o sumă foarte mare. În acelaşi timp, tot anul trecut au fost renegociaţi indicatorii care ţin de acest proiect şi ştiind că pe cele trei tronsoane care sunt la capete lucrările sunt mai avansate, acolo angajamentele sunt că vom finaliza 90% din lucrări, iar pe acest tronson, unde, din păcate, lucrările sunt mult întârziate, angajamentul nostru şi jalonul pe care trebuie să-l respectăm este un stadiu de 50%”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit datelor guvernamentale, progresul fizic mediu actual pe cele patru loturi ale proiectului, care se întinde pe 166 de kilometri, este de 42,72%.
Şeful Guvernului a subliniat că atenţia trebuie să se concentreze acum pe un sector de aproximativ 12 kilometri aflat la limita judeţelor Cluj şi Bihor, în aval de Poieni, iar constructorul de pe acest tronson a primit un ultimatum.
„Constructorul are patru luni de zile la dispoziţie să intre cât se poate de serios pe lucrări, pentru că aşa cum am precizat, în condiţiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă aceşti indicatori, corecţia pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este de maxim 200 de milioane. Pentru noi este important să evităm această situaţie, dar am avertizat practic astăzi constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările, ei prelungind foarte mult partea de proiectare, probabil că dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puţini proiectanţi, fără pregătire şi, de asemenea, datorită problemelor care ţin de acest traseu, unde o bună parte trece prin defileul Crişului Repede”, a mai punctat premierul.
A doua ieşire feroviară a României spre Europa
Ilie Bolojan a atras atenţia asupra caracterului strategic al acestei linii, considerată a doua ieşire feroviară a României spre Europa, şi a criticat performanţa scăzută a investiţiilor în sectorul feroviar comparativ cu cel rutier.
„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai bună de absorbţie şi eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare ţin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri şi, din păcate, dacă ne uităm ca şi dezvoltare a infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă. Dacă nu va fi o mobilizare cât se poate de serioasă, nu vom putea recupera întârzierile şi, practic, datorită reducerii vitezei de circulaţie pe calea ferată, datorită infrastructurii vechi, reducerii numărului de curse, pentru că astfel de lucrări importante blochează practic conectivitatea feroviară ani de zile, se produce transferul spre rutier, ceea ce înseamnă o poluare mai mare, aglomerarea pe şosele şi costuri mai mari, pentru că, teoretic, pe calea ferată un tren ar trebui să coste mult mai puţin decât camioanele care circulă pe rutier”, a argumentat prim-ministrul.
Guvernul a anunţat că, pentru a debloca situaţia, săptămâna viitoare vor fi clarificate aspectele legate de documentaţiile necesare şi vor fi promovate cu prioritate actele normative pentru exproprieri.
Obiectivul asumat este ca până în august 2026 să fie atinse stadiile fizice renegociate cu reprezentanţii Comisiei Europene (90% pe primele două loturi, 50% pe lotul 3 şi 70% pe lotul 4), astfel încât întreaga magistrală să fie finalizată până la sfârşitul anului 2027.
Proiectul de buget pentru anul 2026 include deja fondurile necesare pentru susţinerea contribuţiei naţionale aferente acestui proiect strategic.
Citește și Cum a fost întocmit bugetul de stat pe 2026. Guvernul a publicat structura proiectului adoptat în ședință la Palatul Victoria
Editor : M.I.
