Analiză Alegeri SUA, Războiul Infinitului: Ce şanse sunt ca electorii din statele pro-Biden să „trădeze” în favoarea lui Trump

Mihnea Lazăr
Congresul SUA, întrunit în ședință solemnă în 2008, pentru desemnarea lui Barrack Obama în funcția de președinte
Rezultatele alegerilori din SUA vor fi anunțate în Congres pe 6 ianuarie. Foto: Getty Images

Climatul politic extrem de tensionat din Statele Unite, alimentat de refuzul președintelui Donald Trump de a-și recunoaște înfrângerea în fața președintelui ales Joe Biden a adus în aceste zile în atenția opiniei publice scenariul „ultimei șanse” pentru Trump: posibilitatea ca electorii din statele care au votat pro-Biden „să trădeze” și să-și declare voturile în favoarea lui Trump, se arată într-un articol publicat de Reuters. Deși această posibilitate teoretică există, șansele ca acest lucru să se întâmple totuși în realitate sunt aproape nule, conform unui articol de opinie publicat pe CNN de Robert Alexander, un profesor de științe politice cu o experiență de 20 de ani în studiul procesului electoral din SUA.

După cum se știe, sistemul electoral din SUA este unul complet diferit de restul lumii, unde alegerea președintelui nu se face direct, conform votului popular al cetățenilor cu drept de vot, ci indirect, prin intermediul așa-numiților electori.

Astfel, fiecărui stat îi este alocat, în baza datelor sale demografice, un anumit număr de voturi electorale. Exemplu: Pennsylvania are 20 de astfel de „electori”. Totalul tururor voturilor electorale/electorilor din toate statele americane este de 538. Astfel, pentru a deveni președinte ales al SUA, un candidat trebuie să obțină 270 de astfel de voturi.

Voturile Colegiului Electoral sunt apoi anunțate oficial în cadrul unei ședințe solemne a Congresului SUA care, în cazul alegerilor prezidențiale din 2020, e programată în ziua de 6 ianuarie 2021.

Sistemul american de alegeri prezidențiale: poți câștiga votul popular la un vot diferență dar să obții în final „38 de voturi electorale”

Candidatul care„câștigă alegerile într-un stat” (în baza votului popular) obține, automat, în favoarea sa, toți „electorii”. Exemplu: o victorie, chiar și la un vot diferență, într-un stat ca Pennsylvania (care deține 20 de voturi electorale)  îi asigură candidatului toți cei 20 de electori, în baza sistemului „câștigătorul ia totul”.

Important: respectivii electori sunt cei desemnați de către partidul care a câștigat alegerile în statul respectiv.

Ședință în Congresul SUA, 8 ianuarie 2008, când Barrack Obama a devenit președintele SUA
Imagine din Congresul SUA. Foto: Getty Images

Exemplul 1: Joe Biden a câștigat în Pennsylvania

Statul Pennsylvania, considerat unul dintre statele „decisive” pentru bătălia alegerilor prezidențiale din SUA 2020, are 20 de voturi electorale/electori.

Conform previziunilor, Joe Biden a câștigat în acest stat, la o diferență de peste 60.000 de voturi față de Trump, ceea ce înseamnă că a „câștigat” și cei 20 de electori. Electorii vor veni din partea Partidului Democrat.

Exemplul 2: Donald Trump a câștigat în Texas

De cealaltă parte, Donald Trump a câștigat în Texas, stat care vine la pachet cu 38 de voturi electorale.

În acest caz, cei 38 de electori vor fi cei stabiliți anterior de organizația Partidulului Republican din Texas și care vor lua parte la întrunirea Colegiului Electoral din 14 decembrie.

Astfel, alegătorii americani din fiecare stat decid  practic „partidul câştigător” care va desemna electorii.

Dar aceste voturi electorale nu funcționează ca un sistem strict matematic, pe puncte. Deoarece voturile aparțin, în ultimă instanță unor persoane (electori). În istoria americană au existat astfel cazuri de așa-ziși „electori necredincioși”, care nu și-au dat, în final, votul în favoarea candidatului prezidențial propus de propriul lor partid.

Câți electori au „defectat” în istoria alegerilor din SUA, care au fost motivele și cu cine au votat

De-a lungul întregii istorii a Statelor Unite au existat 58 de alegeri prezidențiale, în care un total de 23.507 electori au votat în favoarea unui candidat la președinție. Dintre aceștia, doar 90 „au „defectat” și au votat cu altcineva.

Din cei 90 de electori „defectori” din istoria electorală a SUA, 63 au fost la alegerile din 1872, dar într-un cotext cu totul special: candidatul Horace Greely (care a pierdut în fața lui Ulysees S. Grant) a murit înaintea întrunirii Colegiului Electoral.

O singură dată, în 1796, un elector și-a trădat propriul candidat și a votat în favoarea contracandidatului partidului advers.

La alegerile din 2016 s-a înregistrat un număr record de 7 electori „infideli”: 5 electori democrați au „trădat-o” pe Hillary Clinton și și-au dat votul pentru Bernie Sanders, Colin Powel sau activista Faith Spotted Eagle. De asemenea, doi electori republicani au refuzat să voteze cu Trump și și-au acordat sprijinul pentru persoane precum John Kasich și Ron Paul.

Aceste voturi nu au afectat, însă, în niciun fel rezultatul alegerilor din 2016: Donald Trump a câștigat în fața lui Hillary Clinton la un scor electoral de 304-227.

De asemenea, până acum niciun scrutin prezidențial nu a fost afectat dramatic, în sensul schimbării decisive a rezultatelor, de votul electorilor „necredincioși”: voturile acestora au fost marginale în matematica electorală a alegerilor.

În prezent, doar în 14 state americane (care totalizează 121 de electori) există legi care anulează voturile venite din partea electorilor „necredincioși”. Matematic, rămân totuși 417 de electori care pot „defecta” fără să existe vreo constrângere legală care să împiedice sau să le anuleze decizia.

Cu toate acestea, posibilitatea ca un număr important de electori din partea Partidului Democrat să ajungă să voteze direct în favoarea lui Donald Trump, deși există pe hârtie, e extrem de puțin probabilă, cu șanse aproape nule de a fi pusă în practică, spune Robert Alexander, specialistul CNN în privința sistemului electoral din SUA.

În 2008, 83% din electori au fost „îndemnați” să nu voteze cu Obama. Ce va fi acum: „Slabe șanse, dar să nu uităm că vorbim de anul 2020”

În istoria SUA, au existat însă cazuri confirmate de presiuni politice la care au fost supuși electorii pentru a-și schimba decizia politică.

În 1960, de pildă, s-au exercitat presiuni asupra Colegiul Electoral pentru a împiedica alegerea lui John F. Kennedy, care câștigase alegerile în fața lui Richard Nixon. Un singur elector republican, din Oklahoma, a „defectat” și și-a acordat votul în favoarea outsiderului Harry S. Byrd.

În 1976, democratul Jimmy Carter a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în fața lui Gerald Ford, la o diferență de circa 5.000 de voturi în Ohio și 3.000 în Hawaii, state-cheie în respectiva competiție.

După alegeri, republicanul Bob Dole (care candidase pentru funcția de vicepreședinte alături de Ford) a recunoscut în fața unei comisii senatoriale că republicanii au încercat să-i determine pe electorii democrați să-și schimbe voturile.

Președintele SUA, Barrack Obama, într-un miting electoral din 2012
Barrack Obama a fost președintele SUA între 2008-2016. Foto: Getty Images

La alegerile din 2008, când Barrack Obama a devenit primul președinte de culoare din istoria SUA, un studiu a arătat că 83% dintre electori fuseseră contactați și „îndemnați” să nu voteze cu Obama, în ciuda victoriei sale categorice în fața republicanului John McCain (365-173).

În ciuda presiunilor, niciun elector nu a trădat, însă, atunci.

„Nu s-a întâmplat niciodată (ca un număr decisiv de electori necredincioși să ajungă să schimbe rezultatul alegerilor), dar să nu uităm că vorbim, totuși, de anul 2020”, a concluzionat, pentru Reuters, Dave Daely, reprezentant al ONG-ului FairVote.

„O criză constituțională e fix ce mai aveam nevoie în perioada asta și e bine să o evităm”, a spus el.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate