Protestatarii care purtau pancarte cu mesajul „pădurile noastre nu sunt de vânzare” au străpuns marți seara barierele de securitate ale conferinței COP30 privind schimbările climatice, care se desfășoară la Belém, în Brazilia.
Jurnaliștii BBC au văzut personalul de securitate al Națiunilor Unite alergând în spatele unui cordon de soldați brazilieni și strigând la delegați să părăsească imediat locul conferinței.
ONU a declarat pentru BBC News că incidentul a provocat răni ușoare la doi membri ai personalului de securitate, pe lângă pagube minore la locul conferinței.
Videoclipurile de pe rețelele sociale au arătat protestatari care păreau să fie din grupuri indigene și alții fluturând steaguri cu sigla unei mișcări de tineret braziliană de stânga numită Juntos.
Protestatarii, unii purtând ceea ce părea a fi costume tradiționale indigene, au luat cu asalt intrarea în COP30, scandând și lovind ușile, înainte de a se încăieră cu personalul de securitate, după cum arată videoclipurile postate online.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Demonstranții au trecut de primele bariere de securitate ale locului de desfășurare și apoi au fost împiedicați să avanseze mai departe, a declarat ONU pentru BBC.
Un agent de securitate a declarat că a fost lovit în cap de un tambur aruncat de un protestatar, potrivit agenției de știri Reuters.
Este o încălcare extrem de neobișnuită a securității la o conferință care are protocoale stricte.
Autoritățile braziliene și ale ONU investighează incidentul, potrivit ONU.
Delegați din aproape 200 de țări participă la discuțiile COP30, care se desfășoară oficial de luni, 10 noiembrie, până vineri, 21 noiembrie.
Întâlnirea din acest an are loc la zece ani de la acordul climatic de la Paris, în care țările s-au angajat să încerce să limiteze creșterea temperaturilor globale la 1,5 °C.
Este pentru prima dată când conferința se desfășoară în Brazilia, discuțiile având loc în Belém, la marginea pădurii tropicale amazoniene.
Locația s-a dovedit a fi o decizie controversată din mai multe motive, în parte din cauza locuitorilor din Amazon, mulți dintre ei fiind critici vocali ai daunelor aduse mediului înconjurător de schimbările climatice și defrișările.
Brazilia a continuat, de asemenea, să acorde noi licențe pentru petrol și gaze care, alături de cărbune, sunt combustibili fosili, principala cauză a încălzirii globale.
Un lider indigen din comunitatea Tupinamba a declarat pentru Reuters: „Nu putem mânca bani” și că sunt supărați din cauza dezvoltării în pădurea tropicală.
„Vrem ca pământurile noastre să fie libere de agrobusiness, explorare petrolieră, mineri ilegali și tăietori ilegali de lemne”, a spus el.
Întâlnirile din acest an au fost denumite „COP-ul popoarelor indigene”, organizatorii brazilieni promițând să pună popoarele indigene în centrul discuțiilor.
Ministrul brazilian al popoarelor indigene, Sonia Guajajara, a salutat COP30 ca fiind un eveniment „istoric” și a estimat că vor participa 3.000 de reprezentanți ai popoarelor indigene din întreaga lume.
Un raport al ONU publicat la începutul acestui an arată că popoarele indigene protejează 80 % din biodiversitatea rămasă a planetei, dar primesc mai puțin de 1 % din fondurile internaționale destinate combaterii schimbărilor climatice.
Popoarele indigene sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice, din cauza dependenței lor de mediul natural și de resursele acestuia.
Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a declarat la deschiderea summitului că lumea trebuie să „învingă” negarea schimbărilor climatice și să combată știrile false.
El a afirmat că decizia de a organiza COP30 la Belém a fost luată pentru a arăta că Amazonul este o parte esențială a soluției climatice, adăugând că „COP30 va fi COP-ul adevărului” într-o eră a „denaturării” și a „respingerii dovezilor științifice”.
Potrivit președintelui, „cel mai divers biotop de pe Pământ” găzduiește aproape 50 de milioane de oameni, inclusiv 400 de grupuri indigene.
Editor : A.R.
