Europenii vor dobândi, pentru prima dată în istoria lor, o capacitate de a desfăşura „operaţiuni de luptă”, a declarat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Miniştrii europeni de Afaceri Externe şi ai Apărării au decis luni să constituie o forţă militară de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025. „Tratatele europene prevăd că UE se poate angaja în misiuni de luptă: nu a făcut-o niciodată, dar dacă aceasta se dovedeşte necesară, trebuie să fie pregătită”, a precizat Josep Borrell în faţa unui grup de jurnalişti.„Europenii trebuie să înţeleagă că anumite situaţii pot implica folosirea forţei. Capacitatea europeană trebuie antrenată pentru misiuni de luptă”, a adăugat Borrell.
Strategia de apărare ('busolă strategică') aprobată luni 'este' un plan de acţiune' şi 'dacă nu va fi pusă în aplicare, va fi inutilă', avertizează totuşi Borell. ''Este pentru prima dată când statele membre şi-au luat un angajament colectiv pe probleme de apărare, acest angajament este public. Acum trebuie să îl punem în practică'', a explicat el.
Această forţă de intervenţie rapidă, care nu este o armată europeană, va fi formată din ''componente terestre, aeriene şi maritime'' şi dotată cu capacităţi de transport pentru a putea ''efectua intervenţii pentru salvarea şi evacuarea cetăţenilor europeni'' prinşi într-un conflict.
Primul element pentru constituirea acestei forţe îl vor constitui ''scenariile de intervenţie'' cărora vor trebui să le corespundă mijloacele necesare şi mandatele.
''Ele trebuie să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, va fi un semnal bun al voinţei statelor'', a comentat Josep Borrell, citat de Agerpres. ''Unanimitatea rămâne regula pentru decizii, dar statele care nu vor să participe la o misiune vor putea sta departe, fără a le împiedica pe celelalte să acţioneze'', a subliniat el.
Potrivit acestuia, această forţă trebuie să fie ''complementară NATO, să acţioneze acolo unde NATO nu poate sau nu vrea să acţioneze''.
Pe lângă o revizuire a ''grupurilor de luptă'', create în 2007, dar niciodată utilizate, ''rezervele de trupe vor fi mobilizate în funcţie de tipul misiunii de îndeplinit'', a observat şeful diplomaţiei europene.
Berlinul a propus luni să formeze nucleul acestei forţe în 2025. ''Germania va conduce atunci un grup de luptă'', a precizat Borell, pentru care esenţialul nu este să ştie care stat conduce forţa de intervenţie, ''ci mobilizarea capacităţilor adaptate misiunii''.
Europenii trebuie, de asemenea, să investească în capabilităţi care le lipsesc în prezent, în special drone, tancuri, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă.
'Vom aproba o ''busolă strategică'' care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar', a afirmat luni şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, înaintea unei reuniuni comune a miniştrilor Afacerilor Externe şi miniştrilor Apărării din statele membre.
Editor : A.P.
