Noi realități geopolitice s-au conturat săptămâna trecută, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen. În discursul său, JD Vance a declarat sfârșitul valorilor comune americano-europene și a exprimat susținere pentru forțele de extremă dreaptă din Europa. Tot în cadrul conferinței, Statele Unite au încercat să forțeze Ucraina să semneze un acord privind exploatarea resurselor sale minerale în schimbul sprijinului în războiul cu Rusia, relatează European Pravda, citată de News.ro.
SUA au amenințat că, în caz contrar, întâlnirea cu Vance nu va avea loc. Totuși, după refuzul Ucrainei de a semna documentul, presiunea a fost retrasă, iar discuțiile au continuat fără această condiționare.
Presiunea SUA
Discuțiile dintre SUA și Ucraina la Conferința de securitate de la Munchen erau programate pentru vineri dimineața, 14 februarie. Totul era pregătit, Vance ajunsese, oficialii ucraineni erau aproape, iar jurnaliștii ucraineni erau lăsați să intre. Însă, brusc, s-a anunțat că întâlnirea a fost amânată pe termen nelimitat.
La Munchen, SUA au emis un ultimatum: dacă Ucraina dorea o întâlnire cu Vance pentru a discuta cadrul pentru pace, trebuia să semneze acordul. Și asta imediat.
Zelenski trebuia fie să semneze ceea ce redactase Washingtonul, sau să uite de întâlnirea cu Vance. Întâlnirea era posibilă doar „ca parte a unui pachet”, odată cu semnarea înţelegerii.
De ce s-a prăbuşit înţelegerea
Kievul a văzut proiectul de acord doar cu două zile mai devreme. Finalizarea unui acord interguvernamental strategic cu implicaţii economice majore în doar 48 de ore a fost imposibilă. Ucraina nu plănuise niciodată să semneze documentul atât de curând. Negocierile abia începuseră. Deci, cum se putea vorbi despre „un refuz”?
Dar Zelenski a rămas ferm şi a refuzat să semneze documentul în condiţiile Casei Albe. În mod crucial, beneficiarii din partea americană nu ar fi fost guvernul SUA, ci investitorii privaţi.
Duritatea şi presiunea negociatorilor americani au dispărut ca prin farmec. Cererea de a semna acordul a fost retrasă în linişte, iar întâlnirea cu Vance a continuat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
De fapt, întâlnirea s-a dovedit a fi destul de reuşită. Deocamdată, se pare că aripa de afaceri a administraţiei lui Trump încerca să exploateze vulnerabilitatea Ucrainei pentru a forţa încheierea unui acord nefavorabil. Când a devenit clar că Kievul nu va ceda, au dat înapoi.
Stadiul acordului
Oficial, Zelenski şi Vance au convenit să continue să lucreze la proiectul de acord. Este posibil ca negocierile privind acordul de resurse să se fi încheiat cu un eşec, dar discuţiile de pace de la Munchen au dat rezultate mai mult decât se aştepta oricine. Vance însuşi a subliniat o poziţie identică cu cea a Ucrainei: „Vrem ca uciderea să înceteze, dar vrem să obţinem o pace durabilă, de durată, nu genul de pace care va avea Europa de Est în conflict doar câţiva ani mai târziu”.
În realitate, o pace durabilă în Ucraina este la fel de crucială pentru Casa Albă ca şi pentru Zelenski. Vance este şi mai implicat în asigurarea stabilităţii, deoarece el personal negociază aceste oferte. Este un secret deschis că Vance vrea să fie următorul preşedinte al SUA.
Săptămânile următoare vor aduce negocieri dificile, începând cu discuţiile SUA-Rusia şi SUA-Ucraina în Arabia Saudită.
Între timp, se desfăşoară un alt proces care este de mare beneficiu pentru Ucraina. Europa este profund alarmată de faptul că a fost exclusă de la discuţiile de pace dintre Rusia şi SUA şi de ruperea parteneriatului său cu Washingtonul, mai ales după discursul controversat al lui Vance de la Munchen.
Această reuniune va fi efectiv „o Coaliţie a statelor hotărâte” – cele angajate în sprijinul real pentru Ucraina.
„Se pare că Europa s-a trezit în sfârşit. Acum aşteptăm unitate şi acţiuni decisive", a spus un diplomat ucrainean despre rezultatul conferinţei de la Munchen.
Editor : A.S.
