Pământul se cutremură în timp ce tancurile germane Leopard trag asupra țintelor lor, dronele zumzăie deasupra capetelor, iar elicopterele Tiger vâjâie la joasă altitudine deasupra zonei de antrenament. La mai puțin de o oră de mers cu mașina de Vilnius, tancuri, elicoptere, avioane de vânătoare și aproape 3.000 de soldați simulează apărarea Lituaniei împotriva unui potențial atac rus, relatează Euronews.
Pe parcursul a aproximativ șase săptămâni, aproape 2.900 de soldați NATO, dintre care aproximativ 2.300 de soldați ai Bundeswehr-ului german, s-au antrenat pentru a apăra flancul estic al NATO în cadrul exercițiului „Freedom Shield I”.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, perspectiva unui viitor atac asupra teritoriului NATO a devenit o preocupare centrală pentru Europa.
Liderii NATO și rapoartele serviciilor de informații ale aliaților au avertizat în repetate rânduri că Moscova ar putea să-și refacă capacitățile militare în următorii ani, ceea ce subliniază urgența consolidării flancului estic al Alianței.
Într-un interviu acordat Euronews, șeful Statului Major al Apărării din Lituania, contraamiralul Giedrius Premeneckas, a subliniat că „nu putem indica o dată anume sau un număr de ani și să ne așteptăm la un atac al Rusiei asupra Lituaniei, a statelor baltice sau a NATO”.
Cu toate acestea, el a afirmat că armata Lituaniei observă eforturi clare din partea Rusiei de a-și reconstitui forțele armate, adăugând că rezultatul războiului purtat de Moscova împotriva Ucrainei va determina ritmul de reconstituire a armatei ruse.
Prin urmare, „trebuie să fim pregătiți în permanență”, a afirmat el, enumerând creșterea cheltuielilor militare, îmbunătățirea interoperabilității și investițiile în puterea de foc.
„Aceste mijloace vor permite țărilor noastre să acționeze în regim de descurajare”, a declarat Premeneckas pentru Euronews. „Rusia nu atacă niciodată o țară pregătită și puternică”, a afirmat el, explicând că aceasta „caută întotdeauna punctele slabe, părțile vulnerabile ale alianței”.
Potrivit contraamiralului, securitatea depinde de consolidarea capacităților militare și de „luarea în serios a acestei amenințări”.
Pentru a contribui la contracararea acestei amenințări, Germania a luat măsura fără precedent de a staționa permanent o brigadă blindată în Lituania, în apropierea frontierei cu Belarus. În iunie 2023, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că „Germania este pregătită să staționeze permanent o brigadă puternică în Lituania”.
Se preconizează că așa-numita Brigadă „Lituania” va număra aproximativ 5.000 de membri, dintre care aproximativ 4.800 de soldați.
În cadrul unei vizite recente la Pabrade, cu ocazia exercițiului „Freedom Shield”, unde trupele germane se antrenau alături de Forțele Armate Lituaniene și de grupul de luptă multinațional al NATO, Pistorius a reafirmat că desfășurarea trupelor se desfășoară conform calendarului stabilit, brigada urmând să atingă capacitatea operațională deplină până la sfârșitul anului 2027.
Până în prezent, sunt prevăzute două batalioane care urmează să fie dislocate permanent în Lituania: batalionul de tancuri 203 din Augustdorf, Renania de Nord-Westfalia, și Batalionul 122 cu sediul în Oberviechtach, Bavaria.
Cea mai mare parte a acestor trupe va fi staționată la Rudninkai, la aproximativ 40 de kilometri de Vilnius, capitala Lituaniei. Amplasarea zonei de instrucție are o importanță strategică datorită apropierii de granița cu Polonia și de așa-numitul „Coridor Suwalki”, care se întinde pe o distanță de 65 de kilometri între Belarus și Kaliningrad.
Planificatorii militari au considerat-o de mult timp una dintre cele mai vulnerabile zone ale Alianței. În plus, poligoanele de antrenament sunt situate la doar 15 kilometri de granița cu Belarus și de zona de antrenament belarusă „Hozhsky”.
Alături de Pistorius, ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a reiterat în repetate rânduri importanța trupelor germane din Lituania – un aspect subliniat și de contraamiralul Premeneckas.
„În Lituania, percepția asupra prezenței trupelor germane este absolut pozitivă”, a spus el, adăugând că mulți soldați germani au primit reacții pozitive cu privire la prezența lor în Lituania. Euronews a stat de vorbă cu mai mulți soldați germani, care au declarat că au fost primiți cu căldură de lituanieni.
Experiențele lor sunt personale și nu ar trebui însă considerate reprezentative pentru opinia publică în ansamblu, precizează sursa citată.
„Oamenii sunt cu siguranță recunoscători față de Germania și față de Bundeswehr pentru desfășurarea permanentă a unei unități de o asemenea amploare în Lituania, iar acest lucru le conferă un sentiment de siguranță, sentimentul de a face parte din cea mai puternică alianță defensivă, de a face parte dintr-o mare familie și de a nu fi uitați într-o situație geopolitică atât de dificilă și tensionată”, a declarat Premeneckas.
În secolul al XX-lea, înainte de a-și recâștiga independența față de Uniunea Sovietică, Lituania a suferit atât sub ocupația nazistă, cât și sub cea sovietică. Deși unii lituanieni au considerat inițial avansul forțelor germane ca fiind sfârșitul primei ocupații sovietice, dominația nazistă a făcut rapid loc unei ocupații brutale, marcată de represiuni în masă, muncă forțată și Holocaust. Între 90% și 95% din populația evreiască a Lituaniei a fost ucisă – unul dintre cele mai ridicate procente din Europa.
Totuși, viziunea modernă a Lituaniei asupra securității este profund marcată de experiența sa din perioada ocupației sovietice. Anexată de Uniunea Sovietică în 1940 în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, țara a trecut prin două perioade de dominație sovietică – între 1940 și 1941 și, din nou, din 1944 până la redobândirea independenței în 1990. În cadrul unei conferințe de presă din 2005, președintele rus Vladimir Putin a negat ocupația sovietică a țărilor baltice, afirmând că „în 1939, Germania ni le-a restituit, iar aceste teritorii s-au alăturat Uniunii Sovietice. [...] Nu aveam cum să le ocupăm, deoarece făceau deja parte din URSS”.
Potrivit Centrului de Cercetare privind Genocidul și Rezistența din Lituania, aproximativ unul din trei cetățeni lituanieni a fost afectat direct de represiunea sovietică între 1940 și 1958. Zeci de mii de persoane au fost executate sau ucise, printre care aproximativ 20.000 de partizani antisovietici. Peste 130.000 de civili au fost deportați în lagăre de muncă și așezări izolate din Siberia și din Arctica, unde au murit aproximativ 28.000 de persoane, printre care mulți copii și vârstnici. Alte sute de mii au fugit din țară în deceniile următoare. Chiar și în timp ce Lituania încerca să-și recâștige independența, violențele au continuat: la 13 ianuarie 1991, trupele sovietice au ucis 14 civili în timpul unui atac asupra unor manifestanți neînarmați din Vilnius.
Contraamiralul Premeneckas a recunoscut că Lituania are într-adevăr o „relație dificilă cu Germania”, adăugând că Germania are o „relație dificilă” cu cea mai mare parte a Europei.
„Însă, în prezent, Germania este o țară democratică independentă care asigură securitatea Europei, în timp ce Rusia continuă să-și urmărească ideile imperialiste și ambițiile hegemonice de a ocupa alte teritorii. Este o diferență majoră. Din punct de vedere istoric, multe țări au urmărit politici colonialiste sau ambiții imperiale, dar unele țări s-au schimbat, iar altele continuă să procedeze la fel”, a concluzionat Premeneckas.
Citește și:
„Trebuie să acționăm ca și cum războiul ar fi iminent”, avertizează șeful serviciilor secrete din Polonia într-un rar interviu
Avertisment în NATO: Rusia pregătește provocări militare în state din estul Europei. Ce țări sunt vizate (The Guardian)
Editor : A.M.G.
