Organizaţia tinerilor militanţi "Make it 16" din Noua Zeelenadă solicită de doi ani scăderea sub 18 ani a vârstei de la care să își poată exercita dreptul de vot. Luni, Curtea Supreamă a cerut Parlamentului să ia în considerare această solicitare și a apreciat că vârsta actuală pentru dreptul de vot, fixată la 18 ani, încalcă drepturile celor mai tineri. În UE sunt deja două țări cu drept de vot sub 18 ani: Austria și Grecia. Și Italia intenționează să scadă vârsta pentru dreptul de vot.
În urma deciziei Curţii Supreme, prim-ministrul Jacinda Ardern a anunţat imediat că va elabora un proiect de lege menit să acorde dreptul la vot pentru cei mai tineri, însă a atenţionat că această schimbare va fi dificil de adoptat şi nu va putea fi aplicată înainte de alegerile generale din 2023.
"Personal, susţin scăderea vârstei (de vot), însă aceasta nu este o chestiune care mă priveşte sau care priveşte guvernul", a declarat Jacinda Ardern în faţa unor jurnalişti la Wellington. "Orice schimbare de această natură a legii electorale necesită sprijinul a 75% dintre parlamentari. De aceea, în opinia noastră, este vorba de o problemă destinată mai degrabă Parlamentului, pentru ca fiecare să se poată exprima", a adăugat ea.
Decizia Curţii Supreme înseamnă că drepturile tinerilor sunt în prezent încălcate, ceea ce îi constrânge pe parlamentarii neozeelandezi să examineze o schimbare.
Doar câteva ţări din lume - printre care Brazilia - le permit cetăţenilor lor să voteze începând cu vârsta de 16 ani.
Profesori universitari au constatat că diminuarea vârstei de vot tinde să sporească angajamentul politic, însă bilanţul diferă de la o ţară la alta.
Până acum doar Austria, Malta și Belgia acordă dreptul tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Doar Austria și Grecia le permit tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale.
Editor : D.D.
