Foto Descoperire spectaculoasă în deşertul Egiptului: Arheologii au scos la lumină un vechi oraş bizantin
Arheologii din Egipt au descoperit un oraş bine conservat din perioada bizantină, în deşertul vestic. Cartierele datând din secolul al IV-lea aveau structuri rezidenţiale şi religioase, inclusiv o biserică, în oaza Dakhla, scrie News.ro. Arheologii au găsit, de asemenea, monede, fragmente de ceramică şi unelte.
Separat, 18 morminte antice au fost descoperite la Marina el-Alamein, în apropiere de Alexandria, acestea incluzând morminte săpate în stâncă şi morminte din calcar, ceramică şi un sarcofag din granit.
Ministerul Turismului şi Antichităţilor a precizat că prima descoperire oferă detalii despre viaţa de zi cu zi, dezvoltarea urbană şi activităţile economice din perioada în care Egiptul făcea parte din Imperiul Bizantin.
Cartierele descoperite includ artere orientate pe direcţia nord-sud, intersectate de străzi est-vest, formând pieţe deschise şi spaţii publice, a declarat Hisham el-Leithy, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităţilor.
În partea superioară a aşezării se află o bazilică datând din mijlocul secolului al IV-lea, care domină străzile principale, alături de ruinele a două turnuri de veghe destinate apărării periferiei, potrivit lui Mahmoud Massoud, şeful misiunii arheologice.
Oaza Dakhla, situată în provincia egipteană New Valley, figurează pe lista indicativă a UNESCO, fiind cu un pas mai aproape de includerea pe Lista Patrimoniului Mondial.
În zonă au fost descoperite şi o structură puternic fortificată, cu ziduri defensive groase, precum şi numeroase locuinţe prevăzute cu săli de primire şi acoperişuri boltite, a adăugat Massoud.
Arheologii au scos la iveală, de asemenea, cuptoare pentru pâine, bucătării, unelte din piatră pentru măcinat şi monede din bronz.
Printre clădirile identificate se numără locuinţa lui Tisous, diacon al unei biserici, datată în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Arheologii cred că aceasta a funcţionat ca biserică înainte de construirea bazilicii oraşului.
Au mai fost descoperite cuptoare pentru pâine, bucătării, unelte de măcinat şi monede din bronz cu portretele împăraţilor bizantini, inscripţii în limba latină şi simboluri creştine.
Potrivit Ministerului Turismului şi Antichităţilor, un grup de monede de aur datează din timpul domniei împăratului roman Constanţiu al II-lea, care a condus Imperiul Roman între anii 337 şi 361.
Diaa Zahran, şeful Departamentului pentru Antichităţi Islamice, Copte şi Evreieşti, a declarat că au fost găsite aproximativ 200 de fragmente ceramice folosite drept suport pentru scriere. Aceste fragmente conţin inscripţii referitoare la tranzacţii comerciale, corespondenţă şi alte aspecte ale vieţii cotidiene.
Arheologii au descoperit şi morminte antice în situl arheologic Marina el-Alamein, situat la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, pe ţărmul Mediteranei.
Descoperirile includ 11 morminte săpate în stâncă, cu o adâncime medie de opt metri, şi şapte morminte de suprafaţă construite din calcar, a precizat ministerul. Astfel, numărul total al mormintelor descoperite în sit a ajuns la 48.
În sit au fost găsite vase ceramice, amfore, opaiţe, farfurii, altare şi bazine din calcar.
Şefa misiunii, Eman Abdel-Khaliq, a declarat că a fost descoperit un sarcofag din granit, lung de 2,5 metri, care conţinea rămăşiţe umane aflate în curs de analiză. În apropierea acestuia au fost găsite şi fragmentele unei statui din ipsos reprezentând un sfinx.
Potrivit lui Abdel-Khaliq, în gurile unora dintre cei decedaţi au fost găsite patru piese din aur, cunoscute sub denumirea de „limba de aur”, practică asociată credinţelor funerare din acea perioadă.
Marina el-Alamein este un sit arheologic aflat în apropierea oraşului El Alamein, pe coasta de nord a Egiptului, descoperit în 1986. Arheologii consideră că acesta este vechiul oraş-port greco-roman Leukaspis, construit în secolul al II-lea şi înfloritor până în secolul al IV-lea.
Editor : A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
