Analiză Din China, cu dragoste: De ce l-a sunat Xi pe Putin în ziua în care liderul de la Beijing a împlinit 69 de ani (The Diplomat)

Ce a făcut președintele chinez Xi Jinping în ziua în care a împlinit 69 de ani? Sărbătoritul l-a sunat pe „prietenul” său, Vladimir Putin, pentru a îl asigura pe liderul de la Kremlin că relațiile bilaterale au rămas la cel mai înalt nivel în ciuda „turbulențelor și tranformărilor globale”, scrie The Diplomat. Promisiunea lui Xi că îi va oferi lui Putin mai mult sprijin în privința „suveranității și securității” reprezintă o respingere a avertismentelor prin care Occidentul îi cerea Chinei să condamne acțiunile Rusiei dacă nu vrea să-și păteze iremediabil reputația în lume.

Xi nu numai că nu a condamnat acțiunile Moscovei, dar a promis că va extinde coordonarea strategică dintre cele două țări.

Unii din mass-media internațională au spus despre ultima conversație la telefon dintre cei doi lideri, și, de altfel, singura de când Rusia a invadat Ucraina, ca ar fi fost una „reținută”. Aceștia au comparat-o cu declarația făcută de Xi în ziua în care a început Olimpiada de Iarnă de la Beijing în care președintele Chinei spunea că relațiile dintre cele două țări nu cunoaște „nicio limită”.

Cu toate acestea, convorbirea dintre Xi și Putin este foarte semnificativă atunci când luăm în considerare rapoartele conform cărora Beijingul l-ar fi demis pe viceministrul de externe chinez Le Yucheng cu o zi înainte de ziua lui Xi.

De ce a fost demis „expertul în Rusia” al Chinei

La finalul lunii mai, începuseră să apară indicii că Le, expertul principal în privința Rusiei din sistemul decizional de politică externă a Beijingului, a fost retrogradat pe un post din Administrarea Radioteleviziunii Naționale, devenind astfel prima victimă politică a războiului din Ucraina.

Decizia bruscă a Beijingului a fost văzută ca o pedeapsă pentru oficialul chinez pentru cât de prost a interpretat invazia rusă a Ucrainei. În viziunea analiștilor, Le ar fi fost tras la răspundere pentru că a promovat o relație prea strânsă cu Moscova și că nu a anticipat faptul că Rusia va invada Ucraina, o combinație de factori care pătează acum reputația Chinei pe scena internațională.

Demiterea lui Le a fost interpretată de liderii occidentali și în mass-media ca pe un semn că Beijingul își limitează sprijinul pentru Moscova de frică să nu își strice relațiile cu restul Europei, potrivit The Diplomat.

Dar decizia lui Xi de a-l suna pe Putin chiar de ziua liderului chinez și conversația în sine arată cât de greșită este viziunea occidentală a realității din China, mai ales în privința politicii externe a Beijingul și a acțiunilor președintelui chinez.

Faptul că Xi l-a sunat pe Putin ca să îl asigure că dezvoltarea legăturilor economice, militare și de apărare dintre cele două țări va continua, într-o perioadă în care prezența rusă în Ucraina nu dă niciun semn că s-ar încheia prea curând, îngroapă orice speranță că Beijingul își va reevalua relația cu Moscova. China nu pare prea îngrijorată că imaginea sa are de suferit din cauza apropierii de Rusia.

Cât de greșit a interpretat Occidentul evoluția relației Beijing-Moscova

În timpul conversației dintre Xi și Putin, liderul Chinei a spus din nou că Beijingul „a analizat întotdeauna în mod independent situația din Ucraina și dorește să promoveze o soluționare adecvată a crizei din Ucraina” - același mesaj pe care l-a exprimat în timpul convorbirii cu președintele Statelor Unite, Joe Biden.

La mijlocul lunii martie, când Xi a vorbit cu Biden, Occidentul a interpretat declarația președintelui chinez ca fiind un semn că Beijingul a început să regrete că a mizat pe o relație apropiată cu Moscova, o relație tot mai „incomodă” pentru chinezi. Mai mult, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a spus că Rusia a devenit un „prieten inoportun” în viziunea Chinei.

În esență, aceste opinii și multe alte păreri asemănătoare exprimate în lumea occidentală s-au bazat pe următoarele premise (false):

• Sprijinul Chinei pentru Rusia a slăbit odată cu eșecul militar al Moscovei în războiul din Ucraina;
• În afară de faptul că Beijingul se temea că economia și comerțul său vor fi afectate din cauza conflictului, conducerea chineză a devenit foarte îngrijorată de posibilitatea ca Putin să folosească armele nucleare;
• Rusia nu și-a îndeplinit obiectivul de a împiedica extinderea NATO în zona sa de securitate (vezi cazul Finlandei și al Suediei), aceasta fiind și principala acuzație a Beijingului la adresa Occidentului și a vinei pe care o poartă pentru izbucnirea războiului din Ucraina;
• China se clatină sub presiunea Statelor Unite care îi cer (sau, chiar, amenință) să nu ofere ajutor Rusiei;
• China a fost complet luată prin suprindere și a devenit din ce în ce mai frustrată de anvergura ilogică și irațională a ambițiilor lui Putin.

Toți factorii menționați mai sus (și mulți alții) au contribuit la narațiunea dominantă prin care Occidentul își explică motivul „sacrificării” fostului viceministru chinez Le Yucheng.

Însă, apelul telefonic din data de 15 iunie dintre Xi și Putin demonstrează că ceea ce a stat la baza demiterii lui Le este, cel mai probabil, legat de conflictele din interiorul Partidului Comunist al Chinei. În plus, „evenimentele din Ucraina nu au știrbit” angajamentul lui Xi față de parteneriatul înfloritor sino-rus.

Loialitatea lui Xi pentru Putin, așa cum reiese ea din declarațiile făcute de Beijing și Moscova, este o continuare a spuselor lui Le după întâlnirea cu diplomatul rus Andrei Denisov: „China se angajează să întărească coordonarea strategică cu Rusia, indiferent de schimbările din peisajul internațional”.

După cum a scris The Economist, „războiul din Ucraina va determina felul în care China va vedea lumea... și cât de periculoasă va deveni”. 

Cum și-a sărbătorit Xi alte zile de naștere alături de Putin

Apelul telefonic de la mijlocul lunii nu ar fi prima dată când liderii de acum ai Chinei și Rusiei – care împărtășesc o mare neîncredere față de Occident – și-au făcut urări de ziua lor.

În 2013, în primul său an la șefia țării, Xi l-a invitat pe Putin să taie tortul și să bea vodcă în ziua în care liderul chinez împlinea 61 de ani în cadrul unei conferințe în Indonezia. Putin l-a surprins la rândul său pe Xi în ziua în care a împlinit 66 de ani cu înghețată, tort și șampanie când s-au întâlnit la un summit organizat în Tadjikistan.

Convorbirea cea mai recentă, însă, a fost mai mult decât o inițiativă socială sau culturală. A fost fără dar și poate un apel politic prin care liderul de la Beijing a arătat cu adevărat lumii că prietenia sa pentru Putin nu „cunoaște nicio limită”.

Editor : Raul Nețoiu