Sâmbăta trecută, când Nicolas Maduro a fost capturat și extras din Venezuela, Kirill Dmitriev, negociatorul lui Vladimir Putin la Casa Albă, a subliniat ceea ce îl interesează: odată cu adăugarea Venezuelei, Statele Unite controlează acum 20% din producția globală de petrol. „O putere enormă”, a remarcat Dmitriev. Acest lucru nu deranjează rușii, deoarece ei au propria idee despre direcția în care Statele Unite ar putea orienta această capacitate de influență: nu către Moscova, care controlează propriile resurse energetice, ci către capitalele europene. Și dacă acest lucru poate fi parțial adevărat pentru petrol, este cu siguranță și mai adevărat pentru gazele naturale, scrie Corriere della Sera.
Uniunea Europeană s-a străduit să se elibereze de dependența de Rusia în ceea ce privește gazele naturale, dar puțini dintre liderii săi și-ar fi imaginat că noul său furnizor strategic, Statele Unite, se va dovedi atât de incomod atât de repede.
Cu mare dificultate, Uniunea Europeană s-a eliberat în ultimii ani de dependența de Rusia în ceea ce privește metanul, dar puțini dintre liderii săi și-ar fi imaginat că noul furnizor strategic, Statele Unite, se va dovedi atât de incomod în timp atât de scurt.
Faptul că Trump ar putea încerca să anexeze Groenlanda, poate printr-o acțiune similară cu cea a lui Putin în Crimeea în 2014, nu mai este doar o ipoteză. El însuși și-a anunțat intențiile. Pentru prima dată, un astfel de act ar fi realizat în detrimentul unei regiuni a Uniunii Europene, de către un aliat.
În cazul Crimeei, Europa a reacționat cu o primă serie de sancțiuni împotriva lui Putin. Dar ce ar putea face în fața lui Trump? Desigur, dependența Europei de Statele Unite are multe aspecte: securitate, acces la piață, tehnologie.
Dependența de gazul natural lichefiat de la americani
Însă dependența energetică, deși până acum secundară, devine cea mai presantă și periculoasă. Astăzi, Uniunea Europeană are nevoie de gaze naturale americane, mai mult sau mai puțin la fel de mult cum avea nevoie de cele ale Moscovei în urmă cu patru sau cinci ani.
Cantitățile de gaz lichefiat american din Europa sunt mai mici decât cele livrate prin conducte din Rusia în 2021; dar puterea Casei Albe de a crește facturile la încălzire și electricitate pe Bătrânul Continent prin reducerea ofertei este similară cu cea a Kremlinului de atunci.
În 2022, Europa s-a confruntat cu o criză energetică în momentul în care Putin a început să folosească gazele naturale ca armă, încercând să forțeze Europa să înceteze sprijinul acordat Ucrainei.
Șantajul a eșuat, parțial pentru că alți furnizori, în principal americanii, au intervenit. În ianuarie 2022, Rusia era principalul furnizor al Europei, cu aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe săptămână, potrivit think tank-ului Bruegel.
Astăzi, Moscova a dispărut practic de pe piețele europene. Între timp, vânzările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Uniunea Europeană au crescut de la 1 la 2,9 miliarde de metri cubi pe lună, America reprezentând 60% din total.
Între 2021 și 2025, livrările către SUA au explodat de la 1 la aproape 8 miliarde de metri cubi pe lună. Dar furnizorii americani își pot vinde tot produsul către centrale electrice din Statele Unite sau către clienți asiatici: nu sunt la fel de dependenți de Europa pe cât este Europa de ei. Și este un detaliu care ar putea trece chiar neobservat, dacă Trump nu ar părea hotărât să impună noi umilințe Europei înseși, scrie Corriere della Sera.
Editor : M.C
