KFOR, forța de pace pe care NATO o are desfășurată în Kosovo din 1999 cu mandat ONU, anunță duminică seara că este gata să intervină, dacă stabilitatea va fi pusă în pericol în nordul Kosovo, acolo unde se înregistrează tensiuni între sârbi și kosovari. Cele două părți sunt îndemnate să-și rezolve problemele prin dialog.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„KFOR monitorizează situația cu atenție și este gata să intervină, dacă stabilitatea este pusă în pericol, în conformitate cu mandatul său, acordat prin rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU”, precizează un comunicat publicat pe contul de Twitter al KFOR.
„Comandantul KFOR este în contact cu toți interlocutorii, inclusiv cu reprezentanții structurilor de securitate din Kosovo și cu șeful Statului Major al armatei Serbiei”, menționează comunicatul.
Forța aflată sub conducerea NATO face apel la cele două părți să-și rezolve problemele prin dialog și negociere, subliniind că acest aspect este esențial pentru pacea și securitatea din regiune.
„Nu există perspective reale ale unui viitor mai bun în Balcani fără respectarea deplină a drepturilor omului și a valorilor democratice, fără stat de drept, reforme interne și relații de bună vecinătate. Dialogul constructiv este cheia pentru stabilitatea regională”, punctează forța internațională de menținere a păcii.
„KFOR va lua orice măsuri vor fi necesare pentru a menține în permanență un climat de siguranță și securitate în Kosovo, în conformitate cu mandatul său din partea ONU”, arată comunicatul publicat duminică seara târziu.
Ce se întâmplă în Kosovo?
Poliția din Kosovo a anunțat că a închis, duminică după-amiază, două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, în nordul țării, după ce sârbii, majoritari în zonă, au blocat drumurile și au tras focuri de armă în direcția polițiștilor, în semn de protest față de o reglementare ce intră în vigoare de la 1 august. Conform acestui nou regulament, proprietarii mașinilor care au plăcuțe de înmatriculare specifice Serbiei vor trebui să și le înlocuiască, în termen de două luni, cu plăcuțe de înmatriculare specifice statului kosovar.
La 14 ani de la declararea independenței Kosovo față de Serbia, cei aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul țării încă folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Priștina.
Kosovo este recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia și Rusia și nici de câteva state ale UE, printre care și România.
Disputa plăcuțelor de înmatriculare
Guvernul kosovar condus de premierul Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziție de 60 de zile, începând cu 1 august, pentru a-și pune la mașini plăcuțe de înmatriculare kosovare. În urmă cu un an, autoritățile kosovare încercaseră să impună această măsură, dar în final au renunțat, în urma unor proteste similare, reamintește Reuters.
În plus, guvernul de la Priștina a decis ca începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo trebuie să obțină un document suplimentar la frontieră pentru a li se acorda permisiunea de a intra în țară. O regulă similară este aplicată și de autoritățile de la Belgrad în cazul kosovarilor care vizitează Serbia.
Etnicii sârbi, majoritari în nordul Kosovo, au blocat duminică drumurile care duc către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, Jarinie și Berniak, folosind camioane încărcate cu pietriș și alte utilaje grele. În consecință, poliția kosovară a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei. Tot poliția kosovară a mai anunțat că s-au tras focuri de armă „în direcția unităților de poliție, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”. În plus, protestatarii furioși ar fi bătut mai mulți albanezi care treceau pe drumurile blocate, iar unele mașini au fost atacate, susține poliția din Kosovo.
O dispută mai veche
În acest climat de tensiune - exploatat ca atare de Belgrad, unde președintele Aleksandar Vucic a mers duminică seara la Statul Major al armatei, ca să se sfătuiască ce e de făcut - sirenele pentru alerte aeriene au răsunat mai bine de trei ore în orașul Mitrovița, locuit în principal de etnici sârbi.
În urmă cu un an, după ce sârbii din localitate au blocat aceleași drumuri, tot din cauza plăcuțelor de înmatriculare, guvernul din Kosovo a desfășurat forțe speciale de poliție, iar Belgradul a trimis avioane de luptă în apropierea graniței.
Tensiunile dintre cele două țări sunt acum la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, iar pacea fragilă din Kosovo este menținută de misiunea NATO, KFOR, care are 3 .770 de soldați pe teren, inclusiv români.
De altfel, soldații italieni din KFOR au fost văzuți duminică în Mitrovica și în jurul orașului, menționează Reuters.
Atât Kosovo, cât și Serbia, care ar dori să fie primite în Uniunea Europeană, încearcă din 2013 să-și rezolve problemele, cu ghidajul UE, însă s-au înregistrat puține progrese.
Un război nou
Toate aceste tensiuni capătă noi accente în contextul războiului din Ucraina, dat fiind că Serbia are o tradiție a relațiilor apropiate cu Rusia, iar președintele sârb Aleksandar Vucic este considerat un aliat al lui Vladimir Putin.
În plus, încă dinaintea invaziei ruse în Ucraina, se vorbea despre evoluții periculoase și în Bosnia-Herțegovina, un alt stat rezultat în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, în care entitatea sârbă are tendințe separatiste ce riscă să pună în pericol stabilitatea întregii regiuni balcanice.
Unii analiști estimau că Vladimir Putin ar putea exploata această situație pentru a duce un război hibrid împotriva Occidentului. De altfel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat imediat duminică și a pus tensiunile din Kosovo pe seama unor „reglementări discriminatorii și neîntemeiate”, care sunt sponsorizate de UE și NATO.
Editor : Luana Pavaluca
