Ministerul rus al Apărării a transmis marţi că atacul său aerian masiv asupra Ucrainei, efectuat cu rachete şi drone în noaptea de luni spre marţi, a lovit zece instalaţii de producţie militară la Kiev, inclusiv fabrici care produc drone de atac, bombardament ce evidenţiază din nou vulnerabilitatea Ucrainei în faţa rachetelor balistice pentru contracararea cărora nu dispune de suficiente mijloace de apărare antiaeriană, în pofida ajutorului extern consistent primit, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
Potrivit aceleiaşi declaraţii, au fost de asemenea atacate la Kiev trei centre de recrutare ale armatei ucrainene. Salva de drone şi rachete lansate asupra Ucrainei în noaptea de luni spre marţi a fost un nou răspuns după un atac ucrainean cu drone asupra unui cămin pentru elevi de liceu în partea regiunii ucrainene Lugansk controlată de Rusia, atac soldat săptămâna trecută cu moartea a 21 adolescenţi şi cu 42 de răniţi. Ucraina a negat că ar fi lovit în mod deliberat acel cămin şi afirmă că ţinta sa era o unitate de drone a armatei ruse.
Bombardamentul rusesc a fost de asemenea o acţiune de represalii „pentru alte atacuri teroriste asupra infrastructurii civile” a Rusiei, mai menţionează Ministerul rus al Apărării.
Acest bombardament a fost unul dintre cele mai puternice efectuate de Rusia împotriva Ucrainei şi a vizat oraşele Kiev, Dnipro, Harkov, precum şi alte oraşe şi regiuni ucrainene şi s-a soldat cu cel puţin 18 morţi. Acest atac relevă încă o dată vulnerabilitatea Ucrainei în faţa atacurilor cu rachete balistice ruseşti.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat recent asupra acestei vulnerabilităţi într-o scrisoare adresată omologului său american Donald Trump, prin care i-a cerut acestuia sprijin suplimentar la capitolul baterii antiaeriene şi rachete interceptoare.
Potrivit armatei ucrainene, Rusia a folosit în acest atac 656 de drone cu rază lungă de acţiune şi 73 de rachete de diferite tipuri, dintre care au fost neutralizate 602 de drone şi 40 de rachete.
Dar alte 33 de drone şi tot atâtea rachete, dintre care 30 de rachete balistice, nu au putut fi interceptate şi au lovit 38 de locaţii diferite, care nu au fost precizate de armata ucraineană.
„Europa are nevoie de propria apărare anti-balistică pentru ca acest război să se încheie definitiv. Iar asistenţa SUA în furnizarea de rachete pentru sistemele Patriot este absolut necesară”, a scris Zelenski pe platforma X.
Ministrul său de externe, Andrii Sîbiga, a venit cu cereri chiar mai precise şi a propus noi idei pentru a soluţiona problema deficitului de rachete interceptoare ale Ucrainei. „Folosiţi Fondul European de Sprijin pentru Pace pentru a finanţa programul PURL şi a cumpăra sisteme Patriot suplimentare şi rachete pentru Ucraina”, a indicat şeful diplomaţiei ucrainene.
Fondul european la care el s-a referit, denumit şi Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), este un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi care este folosit pentru achiziţionarea de armament european destinat Ucrainei, in timp ce programul PURL („Lista de Necesităţi Prioritare pentru Ucraina”) este o iniţiativă a NATO prin care ţări europene membre ale Alianţei şi Canada cumpără din SUA arme şi muniţii tot pentru Ucraina, cum ar fi de pildă rachetele PAC-3 pentru sistemele Patriot.
Totuşi, această nouă propunere a ministrului ucrainean de externe riscă să provoace reticenţe în rândul unor statelor membre ale UE. Acesta ar putea fi, de exemplu, cazul Franţei, care nu a contribuit până în prezent la programul PURL, întrucât doreşte ca Europa să-şi cheltuiască banii pe propria industrie de armament şi nu pe cea a SUA.
Editor : M.I.
