Microbiologul şi biotehnologul dr. Snezhana Rusinova de la Laboratorul de Biotehnologii Aplicate al Institutului de Microbiologie Stephan Angeloff din cadrul Academiei Bulgare de Ştiinţe lucrează la un proiect care studiază mostre colectate din Antarctica. Ea a participat la cea de-a 31-a expediţie bulgară pe insula Livingston cu nava de cercetare navală Sv. Sv. Kiril i Metodii (RSV 421), şi de la întoarcerea ei, în martie, şi-a continuat cercetarea privind drojdiile antarctice.
„Scopul proiectului este de a căuta substanţe biologic active din drojdiile antarctice şi de a investiga potenţialul acestora pentru tratamentul cancerului. Am fost norocoşi să putem obţine suficiente mostre. Acum avem o publicaţie care rezumă datele dintr-unul dintre studii. Am reuşit să descoperim un reprezentant interesant al acestor drojdii antarctice care sintetizează un complex de molecule în extractul său şi este citotoxic pentru cancerul vezicii urinare”, a explicat cercetătoarea.
Drojdiile sunt microorganisme eucariote mai mari decât bacteriile. Ele fac parte din regnul ciupercilor, dar pentru că sunt unicelulare, sunt clasificate ca microorganisme, a precizat Rusinova. Este un fapt important că drojdiile din Antarctica nu sunt agenţi patogeni, adică pot fi manipulate cu uşurinţă atât în laboratoare, cât şi în medii industriale. În plus, pot menţine o cultură sterilă pe tot parcursul procesului de fermentaţie, potrivit cercetătoarei.
Ce ne spun drojdiile
Drojdiile antarctice au un metabolism care le-a adaptat la condiţiile de acolo. Oamenii de ştiinţă încearcă să descopere cum reuşeşte drojdia să-şi protejeze moleculele de temperaturi extrem de scăzute. Poate sintetizează substanţe necunoscute până acum, comentează microbiologul, potrivit BTA, citată de Agerpres.
"Microorganismele antarctice, pe care le studiez de 15 ani, sunt foarte interesante din punct de vedere biotehnologic. Am lucrat la diferitele lor posibilităţi de a sintetiza compuşi metabolici care sunt benefici pentru oameni. A fost important pentru mine să merg personal şi să iau mostrele pentru a le obţine cât mai sterile posibil", a explicat Rusinova.
Potrivit acesteia, nu toate probele au fost studiate până acum. Prelevarea de probe s-a făcut din sol, din apa lacurilor glaciare şi chiar din penele pinguinilor de pe insula Livingston.
Antarctica şi secretele ei
„Mai sunt multe de căutat. Probabil că există mult mai multe tipuri de drojdii şi s-ar putea să descoperim altele noi care deţin remedii pentru diferite boli. Microbiologia este o ştiinţă foarte lentă. În acest proces, avem zile lungi în care aşteptăm să vedem dacă există drojdii în probe. Este nevoie de minimum 20 de zile pentru a stabili acest lucru”, a adăugat microbiologul.
Potrivit acesteia, Antarctica ascunde secrete care vor continua să-i entuziasmeze pe oamenii de ştiinţă. Ea a mai spus că vizita ei pe insula Livingston a lăsat o impresie de durată asupra ei şi a inspirat-o să-şi continue munca ştiinţifică.
Editor : Liviu Cojan
