Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a discutat la telefon cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, pentru a invoca o viitoare "cooperare", a anunţat joi preşedinţia turcă, informează AFP, preluată de Agerpres.
Erdogan "l-a felicitat pe Trump pentru victoria sa electorală" şi "şi-a exprimat dorinţa de a dezvolta cooperarea dintre Turcia şi SUA în perioada care se deschide".
În timpul primului său mandat, Donald Trump l-a primit pe omologul său turc de două ori la Casa Albă, în 2017 şi 2019.
În schimb, preşedintele în exerciţiu Joe Biden nu l-a primit niciodată pe Erdogan la Washington. O recepţie prevăzută în luna mai a fost anulată.
Şeful statului turc urmează să participe joi la Budapesta la o reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE) formată din cele 27 de state membre ale UE, pe care o prezidează Ungaria pentru şase luni, şi statele lor vecine.
Copilul neascultător al NATO
Din punct de vedere geografic Turcia are o poziție strategică care conferă țării atît avantaje, cît și dezavantaje. În cadrul NATO Turcia este văzută drept o ușă spre complicata geografie a Orientului Mijlociu și un actor important la Marea Neagră, dar și la Marea Mediterană.
Poziția pe harta lumii îi sporește capitalul geostrategic, dar o fac vulnerabilă în raport cu vecinii săi sau cu alte țări din proxima vecinătate.
De-a lungul timpului Turcia a fost criticată pentru acțiunile sale sau poziția luată în cadrul NATO, asta deoarece nu întotdeauna interesele naționale ale Turciei coincideau cu interesele celorlalte țări membre NATO. De aceea, în sursele media internaționale Turcia s-a ales cu etichete precum „copilul neascultător al NATO”, „călcâiul lui Ahile din cadrul NATO”, „problema din sânul NATO”, partener complicat sau „calul troian al NATO”.
În septembrie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut eliminarea sancţiunilor impuse de SUA care împiedică unele achiziţii de armament ale ţării sale, şi a altor măsuri „unilaterale” care reduc capacitatea celor doi aliaţi din NATO de a-şi atinge obiectivele comerciale pe termen lung, relata Reuters.
Între aliaţii din NATO s-au creat în ultimii ani tensiuni legate de mai multe chestiuni, începând cu diferenţe între politicile din estul Mediteranei, Siria şi Gaza, şi mergând până la achiziţia de către Turcia a unor sisteme de apărare antiaeriană S-400, care a atras sancţiunile americane şi a dus la excluderea Turciei din programul de dezvoltare a avioanelor de vânătoare F-35, în 2019.
Ulterior, Turcia a încercat să cumpere 40 de avioane de vânătoare F-16 Block-70 şi 79 de seturi pentru modernizare din Statele Unite. Acordul a fost aprobat numai după ce Ankara a acceptat aderarea Suediei la NATO, moment care a marcat şi o dezgheţare a relaţiilor cu Washingtonul.
Turcia şi SUA au un obiectiv comun pe termen lung de creştere a comerţului bilateral până la 100 de miliarde de dolari anual, de la 30 de miliarde în 2023.
Cu ocazia unei vizite la New York pentru participarea la Adunarea Generală a ONU, Erdogan a afirmat în faţa unor oameni de afaceri turci şi americani că el crede în posibilitatea atingerii obiectivului menţionat, însă cooperarea cu SUA în domeniul industriei de apărare nu şi-a atins nici pe departe potenţialul, din cauza sancţiunilor încă în vigoare.
