Pașaport diplomatic. Modelul coreean pentru Ucraina? Ambasadorul Coreei de Sud: „Este o măsură temporară, nu o soluționare permanentă”
Cea mai cunoscută Zonă Demilitarizată din lume, DMZ, delimitează Coreea de Sud de cea de Nord. Războiul dintre cele două țări s-a încheiat prin încetarea focului. Așa s-a creat DMZ, o fâșie de pământ marcată de garduri și păzită de armată. Acolo nu s-a semnat un tratat de pace. Acum, acest tip de soluție este discutată ca model pentru încetarea războiului din Ucraina. Discutăm cu Rim Kap-Soo, ambasadorul Coreei de Sud la București, despre ce înseamnă de fapt să trăiești mereu cu amenințarea războiului.
Soluția de tip DMZ nu aduce pacea
Cristina Cileacu: Domnule ambasador, vă încheiați misiunea în România. A fost o misiune lungă și fructuoasă, dar vom vorbi despre asta în curând. Vreau să încep interviul nostru cu DMZ, Zona Demilitarizată. În limbajul afacerilor externe comune acum, când vorbim despre situația din Ucraina, războiul pe care Rusia l-a început, auzim că o soluție poate fi similară cu DMZ-ul coreean, regiunea dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord. În opinia dv., ceva de genul acesta ar putea funcționa pentru Ucraina?
Rim Kap-Soo: Permiteți-mi să vă spun condițiile speciale din jurul DMZ. După cum probabil știți, războiul coreean s-a încheiat în 1953, dar nu a fost încheiat oficial prin semnarea unui tratat de pace, ci a fost o încetare a focului. DMZ este creată de-a lungul frontierei, pentru a face o zonă demilitarizată. Și a fost acolo de peste șapte decenii. Dacă așa-numitul model coreean poate fi aplicat Ucrainei, nu sunt sigur de asta. Ei se confruntă cu o situaţie diferită, deci nu sunt sigur. Dar ce pot spune cu siguranță este că situația instabilă actuală din jurul DMZ și încetarea focului între cele două Corei, fără a avea niciun regim de pace sau tratat de pace este doar o măsură temporară, nu o soluționare permanentă. Deci, depinde de alegerea poporului ucrainean sau a țărilor occidentale, dacă pot aplica în aceste condiții de neliniștite, de războiu, dacă pot le pune în aplicare ca să rezolve războiul ucrainean.
Simbolul unui război neterminat
Cristina Cileacu: Dar puteți explica publicului român ce înseamnă pentru țara dv., pentru Coreea de Sud, să aveți grijă, să protejați DMZ pe partea voastră de frontieră?
Rim Kap-Soo: Încă o dată, a fost intenționat de fapt să luăm măsurile pentru oprirea războiului, pentru a pune capăt războiului. Pentru că gândul inițial a fost că mai târziu va fi un tratat de pace, ca să construim un regim pașnic permanent în Peninsula Coreeană. Dar, al doilea gând nu s-a concretizat nici după șapte decenii. DMZ-ul a rămas încă foarte viu pentru noi. Într-o zi, trebuie să eliminăm DMZ să transformăm acest statut actual de încetare a focului într-un regim de pace permanent și stabil. Guvernul meu a încercat foarte mult să aducă un regim de pace permanent în Peninsula Coreeană, încă avem această misiune, dar am fost neclintiți pe calea de a construi un ultim și stabil regim de pace în Peninsula Coreeană.
Criza coreeană este internațională
Cristina Cileacu: Coreea de Nord și Rusia au ceva în comun. Își amenință vecinii, își atacă vecinii. În cazul Rusiei, își invadează vecinii. Credeți că este mai bine să fim realişti, să vedem exact situația și să ne comportăm așa cum impune situația?
Rim Kap-Soo: Permiteți-mi să fiu scurt. Este încă de la sfârșitul războiului coreean în iulie 1953, în mod neașteptat, actualul statut fără niciun acord de pace, este deja intrat în al optulea deceniu. Și pentru că statutul actual al relațiilor dintre cele două Corei este împărțit și protejat de DMZ, este destul de instabil din punct de vedere tehnic și legal, pentru că nu suntem într-un regim pașnic din punct de vedere juridic, așa că în orice moment starea actuală poate evolua într-un nou punct de aprindere. Și problema Peninsulei Coreene nu se limitează doar la ambele Corei, ci implică și jocurile de putere geopolitice. China, Rusia și Coreea, Japonia și SUA, toate sunt implicate. Deci nu este doar problema noastră, ci este și problema Asiei de Nord-Est și este o problemă internaţională. De aceea, guvernul meu a încercat să creeze mediul potrivit ca să ne urmărim obiectivul de transformare a Peninsulei Coreeane într-un regim de pace foarte stabil și permanent.
Apărarea nu se negociază
Cristina Cileacu: Țara dv. este extrem de bună, dacă vorbim de apărare. Vorbesc atât despre faptul că populația este instruită și armata este obligatorie, dar și de industria de apărare. De ce guvernul dvs, în ultimii 72 de ani, a menținut această decizie în vigoare și a îmbunătățit constant atât nivelul de pregătire al armatei și, de asemenea, capacitățile și industria de apărare din Coreea de Sud?
Rim Kap-Soo: Securitatea contează. Siguranța se referă la viața oamenilor noștri. Atunci când ne confruntăm cu amenințările existențiale legate chestiuni de viață și de moarte, trebuie să depunem toate eforturile pentru protecție. Coreea, așa cum ați spus, Coreea este una dintre puținele țări din lume care încă menține sistemul de recrutare. Tatăl meu a slujit în armată 48 de luni. Eu am slujit în armata 30 de luni. Fiul meu a servit și el în armata noastră timp de 18 luni. Și al doilea, Și nu doar că menținem sistemul actual de recrutare, dar am depus multe eforturi și resurse pentru a fi pregătiți pentru apărarea noastră națională. Și am încercat mult și am investit mult pentru a ne îmbunătăți propriile capacități de apărare, în ultimii șaptezeci de ani. Nu știu cifra exactă, dar înțeleg că de la sfârșitul anului 1953, de la sfârșitul războiului coreean, guvernul meu a cheltuit, în medie, 2,6-2,7% din PIB-ul nostru pentru apărare. Deci punctul numărul unu este despre securitatea noastră. Nu putem compromite, nu putem sacrifica apărarea noastră. Numărul doi este că pentru a ne dota cu suficiente resurse și materiale ca să ne îmbunătățim propria poziție de apărare a securității naționale, am depus, de asemenea, multe eforturi pentru a ne ridica industria de apărare. Industria de apărare a fost, de asemenea, o parte integrantă a strategiei noastre naționale de dezvoltare economică în anii 60, 70 și 80. Deoarece tehnologia sau echipamentul de apărare poate să aibă dublă utilizare. O tehnologie utilizată în echipamentul de apărare poate fi aplicată și în alte sectoare industriale.
Cristina Cileacu: Pentru civili, da.
Rim Kap-Soo: Deci se numește efectul de propagare. Din moment ce am urmărit Planul Național de Dezvoltare Economică din anii 1960, am integrat industria de apărare nu doar pentru îmbunătățirea capacităților de apărare, ci și pentru îmbunătățirea planului nostru de dezvoltare economică. În continuare alocăm multe resurse din bugetul nostru de apărare pentru creșterea capacității noastre industriale de apărare. Deci mă pot lăuda cu capacitățile noastre naționale de apărare și capacitățile naționale industriale de apărare. Acum avem multe industrii de apărare de renume mondial. Și acum ne echipăm armata și cu echipamente tehnice de înaltă calitate fabricate în Coreea. De asemenea, extindem cooperarea militar-industrială cu partenerii noștri strategici, inclusiv cu România.
SUA, axa securității Seulului
Cristina Cileacu: Vom reveni la cooperarea românească în domeniul apărării cu Coreea de Sud. Dar vreau să vă întreb, pentru că strategia dvs. națională de securitate, de apărare, include patru nume, patru nume importante: unul este Statele Unite, apoi este China, apoi Japonia și apoi este Rusia. Împărtășiți-ne cum Coreea de Sud se pune de fapt în relație cu toate aceste țări, separat.
Rim Kap-Soo: Da, în primul rând, când vine vorba de Statele Unite, Statele Unite sunt coloana vertebrală a strategiei noastre de securitate națională. Alianța noastră cu Statele Unite a fost formată din sângele vărsat pe propriul nostru pământ, în timpul războiului coreean. În acel moment, Coreea era pe punctul de a fi complet anihilată în timpul războiului coreean. Dar numeroase țări, inclusiv Statele Unite, cele 16 țări aflate sub steagul ONU, au venit la noi să ne ajute. De atunci, aceasta a fost coloana vertebrală a politicii noastre de securitate naţională. În zilele noastre, ne bucurăm de cele mai bune momente ale alianței noastre cu Statele Unite, de la lansarea noului nostru guvern în iunie anul trecut. În mai puțin de 150 de zile, am avut deja două summituri. Primul summit, președintele Lee Jae Myung a fost la Washington D.C. în august, pentru o întâlnire. Și președintele Trump a zburat, de asemenea, înapoi în Coreea, în timpul summitului APEC (n.r. Cooperare Economică Asia-Pacific). Așa că am avut deja, în mai puțin de 150 de zile două vizite. Și au produs multe documente tangibile și concrete ca să îmbunătățească alianța. Și avem, de asemenea, 28.500 de trupe SUA staționate în Coreea. Alianța noastră nu acoperă doar postura de apărare, dar alianța noastră se extinde acum pentru a acoperi sectorul tehnic înalt, zona economică, este multidimensională, este foarte strâns legată. Așa că pot spune că alianța noastră cu SUA este fermă. Când vorbim de relațiile noastre cu Japonia, Japonia este vecina noastră imediată și împărtășim aceeași perspectivă și valori precum democrația, libertatea. Chiar dacă avem unele probleme legate de istorie, dar trebuie să lăsăm istoria în urmă ca să mergem mai departe cu o colaborare solidă și sănătoasă. Așadar, de când noul nostru guvern a fost lansat, din nou, în iunie, au avut loc deja trei summituri între Coreea și Japonia. Și astfel noul nostru guvern actual inițiază acum așa-numita diplomație navetă.
Cristina Cileacu: Vin și pleacă.
Rim Kap-Soo: Da, da, da. Ca să vorbească, să stea împreună și să vorbească inimă cu inimă.
Cristina Cileacu: Trebuie să spun că guvernul dv. se mișcă foarte repede.
Dialog deschis între Coreea și China
Rim Kap-Soo: Da, corect, da. Și în ceea ce privește relațiile noastre cu China, din nou, China este vecinul nostru imediat. China este cel mai mare partener comercial al nostru. În al doilea rând, China poate juca un rol important în privința chestiunilor legate de Peninsula Coreeană. Prin urmare, China a fost un partener foarte important în politica noastră față de Coreea de Nord. Ei pot juca un rol foarte constructiv și în soluționarea oricăror dispute privind problemele denuclearizării. Deci, din aceste două puncte de vedere, trebuie să ne angajăm foarte constructiv cu China. De fapt, președintele meu a avut deja un summit cu președintele chinez, dl. Xi, în Coreea, în noiembrie. Deci, oricum, unii spun că China își flexează mușchii...
Cristina Cileacu: Chiar asta face.
Rim Kap-Soo: Și sunt de asemenea, unele voci care spun că trebuie să fie controlată. Dar cred că relațiile internaționale sau relațiile dintre națiuni sunt complexe. Nu trebuie să avem un singur unghi pentru a privi. Sunt multe unghiuri și sunt multe amenințări de pus în discuție în privința relațiilor cu alte țări, în special cu China. Deci pot spune, da, o parte, da, cu siguranță este concurență. Dar, pe de altă parte, este cu siguranță suficient spațiu pentru cooperare.
Seul menține relații pragmatice cu Moscova
Cristina Cileacu: Și Rusia, pentru că este, de asemenea, parte a strategiei naționale.
Rim Kap-Soo: Da, sincer vorbind, da, avem momente dificile în relațiile noastre cu Rusia, din cauza apropierii Rusiei de Coreea de Nord, în privința colaborărilor militare. Un astfel de mediu în situația actuală cu siguranță nu ajută la construirea unor relații constructive cu Moscova. Dar oricum, Moscova este, de asemenea, un jucător important în problema Peninsulei Coreene. Așadar, pot spune că avem nevoie și de un unghi mai profund pentru a ne confrunta cu Rusia. Da, invazia Ucrainei de către Rusia și astfel de lucruri nu sunt acceptabile de fapt. Dar, în același timp, asta nu înseamnă că trebuie să întrerupem toate relațiile cu Rusia.
Parteneriat strategic: de pe hârtie în realitate
Cristina Cileacu: Dar știind exact cine este Rusia. Dle ambasador, am spus la începutul interviului nostru că acesta este ultimul pentru dvs aici, în această calitate de ambasador în România. Trebuie să le spun spectatorilor noștri că sunteți extrem, extrem de pasionat de țara noastră. Ați reușit să deschideți calea pentru investițiile coreene în industria de apărare din România. Spuneți-ne de ce sunteți atât de pasionat de România și cât de greu v-a fost să faceți toate astea?
Rim Kap-Soo: Da, încă îmi amintesc foarte bine. A fost în septembrie 2021, înainte de a veni aici. Mă uitam la televizor, în apogeul erei pandemiei COVID-19. Ne lipseau vaccinurile, așa că am contactat alte țări ca să ne furnizeze vaccinuri. Iar România a răspuns, iar România ne-a întins mâna de ajutor. Iar emisiunea la care mă uitam era cu avionul românesc încărcat cu vaccinuri.Înainte de asta, știți, România era doar o țară a Uniunii Europene. Dar de atunci, de atunci, nu numai eu, ci și alți mulți, mulți coreeni se uită la România într-un fel diferit. Și trei luni mai târziu, am fost anunțat că voi fi numit ambasador în România. Este o coincidență.
Cristina Cileacu: Este destinul.
Rim Kap-Soo: Destinul, da. Da, Cristina, da, da, pot spune că este destinul. Și înainte de a veni în România, am studiat. Înainte de a păși pe Aeroportul Internațional Henri Coandă, acumulasem deja câteva cunoștințe despre România, despre relațiile bilaterale dintre Coreea și România. Ce am simțit că lipsește în relațiile noastre bilaterale este că, da, suntem parteneri strategici din 2008, dar rămânea doar pe hârtie. Așadar, misiunea mea, prioritatea mea principală a fost consolidarea relațiilor noastre economice într-un mod foarte substanțial, potrivit parteneriatului nostru strategic. În iulie și în octombrie, trimisul nostru special prezidențial, șeful Statului Major, a fost în vizită aici. Aceasta a fost prima dată de când am deschis relațiile diplomatice în 1990. Și chiar la începutul acestui an, 4 decembrie, Cei doi președinți ai noștri s-au întâlnit, nu fizic, dar au avut o conversație telefonică, pentru prima dată, peste 40 de minute și discuția s-a concentrat în mare parte pe ceea ce am spus, consolidarea cooperării noastre economice, cum să aducem proiectele economice strategice, inclusiv zona de apărare, energia nucleară și dezvoltarea portului Constanța, acestea au fost punctele principale în timpul conversației telefonice a celor doi lideri.
Cristina Cileacu: Dle ambasador, ați făcut destul de multe pentru această relație. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră în program, dar vă mulțumesc și pentru toată munca depusă atât pentru România, cât și pentru Coreea.
Rim Kap Soo: Vă mulțumesc încă o dată pentru că m-ați primit aici. Sunteți primul jurnalist care m-a intervievat și acum sunteți ultimul jurnalist care m-a intervievat în timpul mandatului meu aici.
Cristina Cileacu: Este numele programului, se numește Pașaport diplomatic, cam este treaba mea.
Rim Kap-Soo: Vă pot asigura și pot asigura și publicul, prietenii mei români, că, deși plec, dar voi purta România în inima mea și oriunde voi servi, voi lucra, voi susține mereu România. Mulțumesc. Mulțumesc foarte mult.
Editor : B. G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
