Președintele chinez Xi Jinping își consolidează puterea folosind metode care amintesc de cele folosite de dictatori precum Iosif Stalin și Mao Zedung, conform unui articol amplu din ziarul american The Wall Street Journal.
Scopul lui Xi, conform analizei, este de a elimina orice potențială opoziție, de a consolida controlul asupra Partidului Comunist și de a se pregăti să conducă pe termen nelimitat.
De la al treilea mandat, Xi a intensificat epurările înalților funcționari, înlăturând miniștri, lideri militari și membri ai Biroului Politic, inclusiv unii dintre foștii săi loiali.
De asemenea, a abolit limita de două mandate pentru președinți, a evitat desemnarea unui succesor și a impus sesiuni periodice de autocritică în rândul liderilor de partid, axate pe loialitatea față de conducerea sa.
Potrivit ziarului, Xi a centralizat și mai mult procesul decizional, limitând utilizarea experților externi și consolidând rolul comisiei disciplinare a Partidului, care a sancționat aproape un milion de membri anul trecut.
În același timp, în jurul liderului s-a dezvoltat un cult al personalității, gândirea lui Xi fiind încorporată în carta și Constituția Partidului și fiind obligatorie pentru noii membri.
Wall Street Journal notează însă că o astfel de concentrare largă a puterii prezintă riscuri: reducerea dezbaterii interne ar putea face mai dificilă corectarea erorilor politice, iar lipsa unui plan de succesiune ar putea provoca viitoare lupte pentru putere, așa cum s-a întâmplat după moartea lui Stalin și Mao.
De asemenea, el preia în mod direct practica lui Mao Zedung de a cere membrilor Biroului Politic să se angajeze în autocritică și să se critice reciproc în cadrul reuniunilor anuale prezidate de el, notează WSJ.
În plus, la fel ca Stalin și Mao, actualul lider al Chinei se prezintă drept cel mai mare teoretician comunist al generației sale și își construiește un cult al personalității, observă publicația.
Mai mult, WSJ subliniază asemănările cu Stalin și Mao în ceea ce privește încurajarea supravegherii reciproce și a denunțărilor între funcționari.
În același timp, procesul de elaborare a politicilor a devenit mai centralizat și mai puțin deschis. În ciclurile anterioare de planificare pe cinci ani, guvernul chinez a solicitat pe scară largă contribuții din partea experților externi, inclusiv din partea Băncii Mondiale și a economiștilor străini, însă Xi a redus din ce în ce mai mult rolul acestor recomandări.
O analiză realizată de Asia Society Policy Institute sugerează că ponderea propunerilor adoptate de la organismele de partid și guvernamentale de nivel inferior, precum și de la experții externi, a scăzut, de asemenea, în cadrul celui mai recent proces de planificare pe cinci ani.
Editor : M.C
